Ideal retrospectiv

 

Aș vrea să fiu un biet incult
Contimporan al lui Omer,
Să cred că instalat în Cer
Tronează Zeus, șef ocult
Din miturile de demult.

Trântit sub falnici sycomori,
Să dau să sugă portocale
Unei grecoaice sculpturale
Și-n preajmă-mi se se-ncingă hori
De fauni, sprinteni, poftitori!

• • • 
      

Parigorii, capriț de-artist!
Aș vrea să fiu în evul trist
Al feudalilor războinici,
Ce alergau în luptă, dornici
Să-și deie viața pentru Christ;

Iar eu, — biet paj înnamorat
De dama Contelui plecat. —
Să-i cânt o dulce rapsodie
Și castelana durdulie
S-ar consola c-un sărutat!

• * *
  

Știi bine doară că-i un vis
Ăst trai în epoci dispărute, —
Dar uite, când te-apuci de scris,
Te-nnalți pe aripi nevăzute
În regiuni necunoscute;

Și uiți o leacă și prezent
Și proza lui cotidiană.
Divin, fermecător moment:
Să uiți că viața ta e vană,
De chilipir în veci vădană!