Jules Vales

 

(pe volumul «Les refragtaires»)

I-ai plâns pe toți, cugetător
Divin!...
C-un zâmbet Cartea-ți se începe
Și se sfârșește c-un suspin...

Ne-ai zugrăvit pe toți acei
Pierduți,
Murind de frig, murind de foame,
Și pentru toți necunoscuți:

Poeți dând marelui Paris
Ocol,
Cu buzunarul plin de versuri
Și cu stomacul trist și gol...

Și erudiți purtând în creieri
Pe-Omer,
Stând zdrențuroși prin cafenele,
Fără pământ și fără cer...

Și visători trecând prin viață
Sfioși,
Apoi sfârșind într-un ospiciu,
Sau prin spirale, ofticoși;

Cugetători de visul morții
Atrași,
Și-ntârziind în viață silnic,
Se suprimau ca niște lași...

Sentimentali în haine rupte,
Murdari,
Purtând sub zdrențele lor, inimi
De generoși umanitari.

I-ai plâns pe toți, cugetător
Divin!
Citindu-te, las pe-aste pagini
O lacrimă și un suspin!