Jurământ

 

E destul! Prea multe chinuri
Și dureri am suferit
De mult plâns și de suspinuri
Sufletu-mi e amărât.

E destul! De-acum-nainte
Eu deplin mă hotăresc
Să n-o mai văd niciodată,
Niciodată să-i vorbesc.

Ca să fiu mai sigur încă
C-oiu ținea acest cuvânt
În secret, în mine însu-mi
Jur un sacru jurământ.

Jur!... Vai mie! Iat-o vine
Singură în calea mea
Am să fug... dar ce mă ține
De nu pot fugi de ea?

Am să mai cerc înc-odată
Poate astăzi m-a privi
Cu amor ș-a sale buze
Cu blândeță-mi vor zimbi.