La d-na Elisabeta Știrbei
Blîndețea, modestia, creștina caritate
De s-au numit virtute în lumea de Scandal,
De place Poeziei o pură pietate,
De se onoară încă Amorul conjugal –
Ești belă atunci, doamnă, în dulcea-ți căsnicie,
În junele odrasle în care te aflăm;
Și admirăm iubirea-ți de mumă, de soție,
Și faptele-ți creștine le binecuvîntăm.
Și Poezia astăzi în sacra ei ardoare
Unește ș-aste note la imnul înălțat
De două sute voce din inimi de fecioare,
Ce-nvață legea-n umbră-ți și pilda ce ai dat.
Ea vine să-ți ureze cu văduve, orfane
Ce-și află mîntuirea la pragu-ți creștinesc,
Să ție Domnul viața-ți, și faptele-ți umane
Răsplată să-ți aducă tezaurul ceresc.