La regenerarea Românii

 

Romînie ! Romînie !
Dulce țară, glorioasă
Pasă plină de mândrie
Într’o cale luminoasă !...

Lîngă sora ta iubită
Unu tronu falnicu vi s’așează
Cu Moldavia unită
Gloriea vă încoronează

A Moldoviĭ famă mare
Ș-a le tale bravurĭ sumă
V-a făcut nemuritoare :
Două surori dintr’o mumă !

Iată, Vălul se redică,
Ochi-ți vădu viitoru mare;
Nuorul innoranțeĭ pică,
Pentru a ta regenerare !..

Veți avea aceleașĭ nume :
Romînia strelucită !..
Precum Roma fu în lume
De toțĭ popoliĭ mărită !

A eroilor virtute,
Faptele vă vor fi spuse
De cînd lanțuri vă fu rupte,
Și pe capŭ cununĭ vă puse !

Atunci braviĭ combătură
Secoliĭ ceĭ de peire !...
Prin resboae țe avură
Țĭ-a dat sufletŭ la mărire !...

Stefan, Mircea, Mihaĭ Vodă
Marĭ eroĭ lumea ‘ĭ declară,
Radu, Țepeș, - Negru Vodă,
Dragoșĭ ce ‘ntîĭ vă fondară !..

Al lumineĭ dulce soare,
Și prea sfîntă Providență,
V’a surisŭ în destinare,
Cunoscîndu-vă credința

Fii tăĭ consfințindŭ Dreptul,
Aŭ trecutŭ la nemurire !..
Eĭ luptându-se cu peptul
Ți au fost scutŭ de mîntuire !

Drepturĭ, legĭ care te ține
Cu trectul te mărește;
Sînge vărsîndu pentru tine,
Autonoamă te numește !..

Vedețĭ dar p’a Romei fiie,
Jună și prea glorioasă,
Subt o rază d’aurie
Ce pe fruntea eĭ se lasă !..

Dulce, fericită țară !..
De la Traian ce te cheamă
Ca să regeneresĭ iară
Aĭ fost demnă d’a ta mamă !

Amîndouă, împreună, Progresațĭ !...
și, prin unire,
Din Cerŭ angelul cununà
Vă va da spre fericire !!.