Lilica
de Bogdan Petriceicu Hasdeu


Când copilașu-mi se lipește
Plăpând la sânul meu,
Și-l port în brațe, și-mi zâmbește,
Și-l strâng, și-l pup mereu;

Îmi pare-atunci că-s o tulpină
Ce-abia mai sta pe rădăcină,
Tot sughițând după lumină
D-atâtea ierne-n șir,
Și iată că-ntr-o zi cu soare,
Sosind o rază iubitoare,
Făcu din trestia ce moare
Să iasă trandafir:

Un copilaș ce se lipește
Plăpând la sânul meu,
Și-l port în brațe, și-mi zâmbește,
Și-l strâng, și-l pup mereu!