Limonariu

 

Capitolul I
Viața sfântului bătrân Ioan și despre peștera Sapsa

Era un bătrân care locuia în mânăstirea lui avva Evstorghie. Cel întru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mânăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând:
 — Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog!
Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mânăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduială să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop, a plecat mergând la muntele Sinai, luând cu el și pe ucenicul său. După ce au trecut râul Iordan, ca la o milă depărtare, bătrânul a început să tremure și să aibă fierbințeli. Cum numai putea să meargă, au intrat într-o mică peșteră întâlnită în cale și ucenicul a așezat jos pe bătrân. Pe când era cuprins mereu de fierbințeală și nu putea nici să se miște - stăteau acolo de trei zile în peșteră - vede bătrânul în vis pe cineva care-i spune:
 — Spune-mi bătrâne, unde vrei să mergi?
 — La muntele Sinai, a răspuns bătrânul celui arătat în vis.
 — Nu! Te rog să nu te duci, i-a spus acela. Dar pentru că nu l-a înduplecat pe bătrân, a plecat de la el. Frigurile, însă l-au cuprins mai rău. În noaptea următoare i s-a arătat aceeași persoană, cu aceeași înfățișare și i-a zis:
 — Ce vrei călugăre, să nu te mai scoli de aici? Asculta-mă pe mine și nu pleca!
 — Dar cine ești tu? l-a întrebat bătrânul.
 — Eu sunt Ioan Botezătorul, i-a răspuns acel ce i s-a arătat. Pentru aceasta iți spun să nu pleci cu nici un chip. Peștera aceasta mică este mai mare decât muntele Sinai, căci de multe ori a intrat în ea Domnul nostru Iisus Hristos ca să mă viziteze. Dă-mi cuvântul că ai să locuiești aici și eu am să-ți dau sănătate! Bătrânul a primit cu plăcere și s-a legat prin cuvânt că are să rămână acolo. Îndată s-a făcut sănătos și a rămas în peșteră până la sfârșitul vieții. Peștera aceea a prefăcut-o în biserică și a adunat în jurul lui mulți frați. Locul acela se numește Sapsa. În partea stângă a acestui loc se află pârâul Horat în care a fost trimis Ilie Tesviteanul în timpul secetei. Pârâul Horat se găsește în fața Iordanului.

Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de ani.