Mândră floare-i norocu

Wikisource:Doine Mândră floare-i norocu
culegător: Dumitru Iuga, Săliștea de Sus, Țara Mararamureșului, în Calendar, 1980, p. 84, t. 307.


Mândră floare-i norocu,
Nu se face-n tot locu,
Nici nu-l află tot omu.

Se face pe lângă vale
Și nu-l află siecare,
Cine-l află bine-i pare.
Și eu unu l-am cătat
T’ina l-o fo’ astunat;
Eu l-am cătat cu lumnină,
L-am aflat cu vârvu-n tină
Și uscat din rădăcină.