Maramureș brand cultural/Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Centrul istoric din Sighetu Marmației Maramureș brand cultural de Dorin Ștef
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”
Muzeul de mineralogie Baia Mare


Biblioteci publice există, în mod firesc, în toate localitățile (urbane sau rurale) din țara noastră. O parte din aceste instituții sunt simple „depozite de carte”, prea rar cititorii trecându-le pragul. Altele sunt adevărate așezăminte de cultură, care polarizează și stimulează manifestările de profil cu rezonanță locală. Cu toate acestea, puține biblioteci îndeplinesc criteriile pentru a accede la statutul de „brand cultural”. Una dintre acestea este Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare (grație performanțelor manageriale ale directorului Teodor Ardelean).

Beneficiind de un spațiu generos, într-un imobil modern, cu arhitectură avangardistă (inaugurat oficial în 2003), biblioteca este organizată pe trei nivele, în următoarele secții: Împrumut adulți, Secția pentru copii, Sala de lectură carte, Sala de lectură periodice, Secția Britannica, Colecții Speciale, Salonul artelor, Secția multiculturală, Bibliografic, Sala multimedia și Sala Titulescu.

În afara manifestărilor culturale și profesionale cu caracter anual, în cadrul bibliotecii se desfășoară programe culturale importante: Carte pentru românii de pretutindeni (cu scopul armonizării politicii culturale locale cu cea națională privind cultura românilor de pretutindeni) – în noiembrie 2001, Biblioteca din Baia Mare a deschis Filiala „Maramureș” din Chișinău (Republica Moldova), iar în 2005, o filială identică în Spania; Carte pentru vârsta de aur (în decembrie 2001 s-a deschis Filiala „Centru de zi pentru vârstnici”, în Baia Mare); Carte pentru bibliotecile noilor comune; Scriitori maramureșeni și cărțile lor, în bibliotecile publice din Maramureș; Parteneriat cu alte instituții culturale sau educaționale din județ etc.

În data de 17 mai 2004 se inaugurează Ludoteca (în cadrul Secției pentru copii), iar în 9 noiembrie 2004 – Brevetoteca, ca un element de noutate într-o bibliotecă publică din România. Cert este că, din 2003 și până în prezent, centrul de greutate al manifestărilor ocazionale sau anuale din județul Maramureș (lansări de carte, vernisaje, conferințe, dezbateri, sesiuni de comunicări, ședințe de cenaclu literar etc.) se mută la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. Fondul de carte devine tot mai consistent, iar numărul cititorilor (elevi, studenți, cercetători sau specialiști din diferite domenii) crește de la an la an, pentru mulți dintre ei biblioteca devenind cu adevărat „a treia casă”.

Teodor Ardelean, directorul instituției: « Bibliotecile publice și-au câștigat în ultimii ani un binemeritat loc de onoare în cetate. E un semn bun pentru societatea civilă, dar și o răsplată morală pentru eforturile depuse în acest scop, de către breasla bibliotecarilor. Această constatare a determinat fixarea unei noi ținte: asumarea în plan mondial a devizei bibliotecilor publice în relație cu comunitățile pe care le deservesc și care le finanțează integral activitatea: „Biblioteca - a treia casă”. Într-o tălmăcire simplă, ar fi vorba despre faptul că, dacă prima casă este cea în care locuiești, iar a doua casă, cea în care muncești sau înveți, atunci a fi a treia casă înseamnă că, din bugetul de timp rămas la dispoziție, cea mai însemnată parte se constituie fie prin prezența directă într-o sală de bibliotecă, fie prin citirea unei cărți împrumutate, fie prin accesarea unei informații stocate într-o bază de date modernă. Biblioteca publică nu devine automat „a treia casă”, doar prin simpla definire, clasificare, catalogare, ordonare. Pentru a putea juca un rol atât de important, se impun ajustări și restructurări majore, modelări și determinări semnificative. Biblioteca trebuie să se repoziționeze față de celelalte instituții de cultură, cu care trebuie să se intersecteze partenerial și nu să concureze loial sau neloial sau să se insularizeze prin metoda disjuncției „elitelor culturale”. În relație cu autoritățile, cărora le este subordonată, biblioteca trebuie să compenseze senzația publică de a fi consumator de resurse financiare, cu cea de a deveni for public polarizator de evenimente, incinta esențială pentru tot ce înseamnă structura culturală dinamică, pentru tot ce înseamnă programe culturale esențiale în comunitate. Cetățeanul de rând, adică plătitorul de impozite, trebuie să privească numai cu admirație spre bibliotecă și, chiar dacă nu o frecventează, să fie determinat să o accepte ca o instituție esențialmente necesară și utilă, ca un factor sine qua non pentru viața socială, ca un element de prestigiu pentru arealul în care trăiește ».

Istoric: 1951 - Biblioteca Centrală Regională Baia Mare își amenajează sediul într-un imobil situat pe str. Gh. Șincai. Până la sfârșitul anului, au fost înregistrați 1058 de cititori și un fond de 18.561 volume; septembrie 1952 - se deschide Secția pentru copii a bibliotecii; 1968 - Biblioteca devine Biblioteca Municipală Baia Mare; 1975 - prin reorganizare, devine Biblioteca Județeană Maramureș; august 1985 - cele 210.000 de volume ale bibliotecii sunt mutate într-un cămin studențesc al Universității de Nord; 19 iunie 1991 - se pune piatra de temelie a noului sediu al bibliotecii; pentru prima dată, în Baia Mare se construiește un edificiu destinat special unei biblioteci publice; 10 decembrie 1992 - prin decizia Consiliului Județean Maramureș, Bibliotecii Județene îi este atribuit numele „Petre Dulfu”; 2003 - cele trei nivele destinate publicului sunt finisate și mobilate în etape, permițând organizarea definitivă a colecțiilor și deschiderea propriu-zisă a sediului nou.