Maramureș brand cultural/Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”. Sighetu Marmației

Repertoriul muzical și arta coregrafică tradițională Maramureș brand cultural de Dorin Ștef
Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația”
Tânjaua de pe Mara. Hoteni


În municipiul Sighetu Marmației, fosta capitală administrativă a Maramureșului Istoric, se desfășoară, începând din 1968, un fabulos Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă. El este unic prin originalitatea și autenticitatea costumelor și a producțiilor folclorice prezentate, manifestările nefiind rodul unui scenariu sau regii ale organizatorilor, decât în măsura în care aceștia au oferit un cadru pentru desfășurare.

Prefațat prin numeroase concerte de colinde, expoziții de artă și lansări de carte, festivalul debutează pe 27 decembrie cu primirea Plugușorului din Vadu Izei. Urmează alaiul formațiilor din localitățile maramureșene, care, la un moment dat, interpretează un colind, un joc cu măști sau un alt obicei specific de iarnă. Dracii, personaje mascate, căruțele și călăreții impresionează asistența. Parada este urmată de un spectacol de gală.

Încă de la primele ediții, festivalul a devenit de talie națională, la Sighet fiind prezentate obiceiuri strămoșești din Moldova, Bucovina, Banat, Oltenia și Dobrogea, iar în ultimii ani, printre participanți regăsindu-se și reprezentanți din Ucraina, Republica Moldova și alte țări. Cu siguranță, organizatorii au în vedere un proiect prin care să valorifice potențialul acestui festival de tradiție, drept un cadru ideal pentru o amplă manifestare etnică și folclorică a reprezentanților din țările euroregiunii carpatice. Astfel, peste un brand eminamente local, putem așeza, în premieră, un brand euroregional, în virtutea promovării multiculturalismului.

Istoric: De remarcat faptul că inițierea acestui festival s-a făcut în plin regim comunism. Prima etapă a constituit-o organizarea unui concert de colinde în sala Teatrului Dramatic din Baia Mare (28 decembrie 1968), în prezența membrilor Biroului Județean de partid și ai Consiliului Popular. În a doua etapă, manifestările s-au mutat la Sighet și au primit o denumire care să adoarmă vigilența autorităților: Festivalul datinilor și obiceiurilor laice de iarnă. În 28 decembrie 1969, avea loc un concert de colinde în sala Studio din Sighet. A doua zi, pe străzile orașului, au defilat carele alegorice și alaiul grupurilor de colindători. Alexandru Șainelic a pregătit carele și s-a preocupat de pavoazarea orașului, iar pictorul Traian Hrișcă a confecționat 48 de tablouri de pânză cu măști, care au împodobit orașul. După a treia ediție, organizatorii au renunțat la formula datini laice, iar din 2003, manifestarea a fost inclusă în rândul Festivalurilor Internaționale, prin Organizația Internațională de Folclor (I.O.V.), afiliată la UNESCO.

Manifestarea are și o componentă științifică, de o excepțională valoare: Sesiunea de referate și comunicări științifice pe teme de folclor, ce se desfășoară în a doua zi a festivalului (începând din decembrie 1970). Mentorul acestei acțiuni este directorul Muzeului Maramureșean, dr. Mihai Dăncuș. De-a lungul anilor, în cadrul sesiunii de la Sighetu Marmației, au susținut referate și prelegeri un număr impresionant de cercetători români și străini, precum: Jean Cuisenier, Claude Karnoouh, Gail Kligman, Miya Kosei, Marie Gabrielle Leblanc, Patrick și Christine Weisbecher, Pierre Dutron, Joel Marrant, Constantin Eretescu, Sanda Golopenția, Aurora Perju-Liiceanu, Nicolae Dunăre, Dumitru Pop, Mihai Pop, dar și cercetători maramureșeni.

O parte din cele peste patru sute de comunicări au fost valorificate, prin intrarea în circuitul editorial, grație apariției seriei Acta Musei Maramoresiensis (vol. I - 2002), o publicație de ținută academică, ea însăși un brand în sine.