Meglenoromânii/Volumul I

 

ACADEMIA ROMÂNĂ
STUDII ȘI CERCETĂRI
VII

MEGLENOROMÂNII

I

ISTORIA ȘI GRAIUL LOR

DE

TH. CAPIDAN
Profesor la Universitatea din Cluj

Sigla Academiei Române (1925 – din Theodor Capidan – „Meglenoromânii”, vol. I)

CVLTVRA NAȚIONALĂ
BUCUREȘTI
1925

Cuprins

• Prefață
• Introducere
  1. Românii și ținuturile locuite de ei. Meglenul propriu zis și regiunea locuită de Români. – Etnografii Peninsulei Balcanice care au scris despre Meglenoromâni. – Orășelul Nânta; tipul și portul Nântenilor. – Ocupațiunea Nântenilor. – Trecerea la islamism a Românilor din Nânta. – Obiceiuri creștinești la Nânteni. – Suferințele Românilor din celelalte comune. – Comuna Oșani. – Luptele Românilor din Oșani cu Nântenii. – Închinarea comunei Oșani lui Ahmed-Aga. – Comuna Birislav. – Comuna Lugunța. – Comuna Huma. – Comuna Liumnița. – Comuna Cupa. – Comuna Târnareca. – Comuna Barovița. – Comuna Livadz.
  2. Locuința și vieața în familie, credințe și obiceiuri. Locuința primitivă la Meglenoromâni. – Curățenia în casă, hrana și băutura lor. – Portul Meglenoromânilor. – Înfătișarea Meglenoromânilor. – Boli și superstiții la Meglenoromâni. – Obiceiurile de Crăciun si de Paști – Nunta la Meglenoromâni.
  3. Ocupațiunea locuitorilor. Agricultura. – Cultura gogoșilor de matasă. – Meseriile.
  4. Originea Meglenoromânilor. – Păreri cu privire la amestecul Românilor din Meglen cu Pecenegii. – Meglenoromânii socotiți ca o rămașită a Vlahilor care au luptat sub steagul Țarului Samuel. – Originea Românilor din Meglen studiată din punctul de vedere linguistic. – Meglenoromânii țin de ramura românismului sud-dunărean. – Amestecul lor cu Pecenegii în regiunea Meglenului pare exclusă.
• Dialectul Meglenoromân
  1. Locul dialectului meglenoromân în limba română. Originea dialectului meglenoromân. – Transformările de graiu propriu dialectului meglenoromân. – Asemănările cu dialectul aromân. – Asemănările cu dialectul dacoromân. – Asemănările cu dialectul istroromân. – Dialectul meglenoromân, cu toate asemănările lui aparente cu dialectul aromân, ține de graiul Românilor din sud.
  2. Elementul latin. Elementul latin este acelaș ca în celelalte dialecte. – Cuvinte comune cu dialectul dacoromân care nu există în dialectul aromân si istroromân. – Cuvinte comune cu dialectul aromân care nu există în dialectele dacoromân și istroromân. – Cuvinte comune cu dialectul istroromân si dacoromân care nu există în dialectul aromân. – Cuvinte comune între dialectul aromân si dacoromân care nu există în dialectul meglenoromân.
  3. Elementul albanez. Arbori și plante. – Viețuitoare. – Termeni ciobănești. – Corpul omului și părțile lui. – Îmbrăcăminte. – Nume de înrudire. – Cuvinte cu diferite însemnări.
  4. Elementul bizantin și neogrec. Elemente grecești în dialectul meglenit care există și în dialectele aromân si dacoromân, lipsind în limbile slave din sud. – Cuvinte grecești de proveniență mai nouă care se găsesc și în dialectul aromân. – Cuvinte grecești care se găsesc și în limba bulgară. – Transformările ce a suferit elementul grecesc în dialectul meglenoromân.
  5. Elementul slav. Lexicul slav din dialectul meglenoromân se înfățișează sub o îndoită formă. – Cuvinte referitoare la corpul și părțile lui. – Cuvinte referitoare la diferite ocupațiuni. – Cuvinte referitoare la plante și animale. – Studiu comparativ asupra elementului slav din dialectul dacoromân, meglenoromân și aromân. – Influența bulgară răsăriteană asupra dialectului meglenoromân. – Transformările elementului slav în dialectul meglenit.
  6. Elementul turc.
  7. Elementul roman.
• A. Fonologia
  • Sunetele. 1. Vocale. 2. Diftongi. 3. Consonante.
  • Vocalismul. A accentuat. – A neaccentuat. – Observațiuni. – E accentuat. – E neaccentuat. – Observațiuni. – I accentuat. – I neaccentuat. – Observațiuni. – O accentuat. – O neaccentuat. – Observațiuni. – U accentuat. – U neaccentuat.
  • Consonantismul. Labialele. – Observațiuni. – Dentale. – Observațiuni. – Guturale. – Observațiuni. – Licide. – Observațiuni. – Nasale.
• B. Morfologia

  Substantivul. – Declinarea substantivelor masculine si ambigene. – Declinarea substantivelor feminine. – Declinarea numelor proprii de persoană. – Adjectivul. – Pronumele. Pronumele personal. – Declinarea pronumelui personal. – Pronumele posesiv. – Pronumele demonstrativ. – Pronumele relativ și interogativ. – Pronumele nehotărît. – Numeralul. – Verbul. – Prezintele indicativ. – Prezintele conjunctiv. – Prezintele imperativ. – Imperfectul. – Perfectul simplu. – Perfectul compus. – Mai mult ca perfectul. – Viitorul. – Condiționalul - Infinitivul. – Participiul trecut. – Gerunziul. – Verbe cu forme neregulate. – Verbele ajutătoare. – Verbe impersonale. – Adverbul. – Prepozițiunea. – Conjuncțiunea. – Interjecțiunea.

• C. Formarea cuvintelor

  Sufixele. – Prefixele.

• D. Sintaxa
• Indice