Miorița s-a născut în Maramureș/TM 41-50

 

TEXT 41

Țara Marmureșului 41
Săliștea de Sus (4) →1980
 
Mărgu-și doi voinici pă munte,
Pîn` iarba pînă-n gerunte.
Și sara că-i apuca
Și unu jos că se culca;
5. Cel mai mic că adurné,
Cel mai mare îl pîndé.
Și cînd vre` ca să-l omoare
Puiu cucului cînta-re:
– Scoală, voinic, de-acoleá.
10. - Eu de-aici nu m-oi scula,
Că dacă m-or omorî
Pe mine m-or îngropa
În strunguța oilor,
În locu găleților.
15. Oile cele cornute
Mîndru m-or cînta pe munte;
Fetele s-or despleti
Și pe mine m-or jeli
În tri joi, cu tizăroi,
20. Că n-oi si păcurari la oi;
Că runcanii s-o grăbit,
Pe mine de omorît.
== Note ==

• Culegător – Dumitru Iuga
  
• Informator – neprecizat;
  
• Localitatea/Data – Săliștea de Sus, →1980; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Calendarul Maramureșului, 1980, p. 129, text 570.
  
• Tipul – Nord-maramureșean;
  
• Observații. Structura și formulele sunt, în mare, caracteristice tipului nord-maramureșean, dar episodul puiului de cuc e atipic; variantă de interpret.

TEXT 42

Țara Maramureșului 42
Săliștea de Sus (5) →1985
 
Sus pă verdele de munte
Merg păcurari cu oi multe;
Mărgu-și tri păcurărei
Cu oile după ei.
5. Cei mari îs veri primari,
Cel mai mic îi străinic.
Tăt îl mînă și-l adună
Cu oile la pășune;
Tăt îl mînă și-l coboară
10. Cu oile la izvoară,
Facu-i legea să-l omoară.
Oile toate-au zbierat,
Păcuraru o aflat
De moartea ce i-o cătat
15. Cei doi veri păcurărei
Și așa grăí cu ei:
– Voi dacă mi-ți omorî
Și cu voi altu n-oi si,
Pă mine mă îngropați
20. În pădurea cea de brazi;
În strunguța oilor,
În locul găleților.
Și în loc de copîrșău
Puneți scoarță de durzău;
25. În loc de pînză pă obraz
Puneți scoarță de buhași;
Și în loc de lumninele
Împletiți-mi trei nuiele
Și le-nstruțați cu floricele.
30. În mînuța de-a dreaptá
Să-mi punți voi trîmbița,
Iar în mîna de-a stîngá,
Fluieru de la curea.
Și cînd vîntu va sufla
35. Trîmbița va trîmbițá,
Fluieru va fluierá,
Oile toate-or zbiera,
Pă mine că m-or cînta.
Cînd în sat că s-a-nsăra
40. Măicuța m-a aștepta
Cu cina gata pă masă
Și cu apă rece-n vasă.
Cina bună s-a răci,
Apa-n vasă s-a-ncălzi
45. Și eu tot n-oi mai sosi.
Voi mamei spuneți așa:
C-am rămas pă niște văi
Cu oițele bălăi;
Și-am rămas pă niște groape
50. Cu oile cele șchioape.
La popa spuneți așa:
Ca să tragă clopotu,
C-o murit păcuraru.
Oile cele cornute
55. Mîndru l-o jălit pă munte;
Păcuraru o murit,
Oile mult l-o jălit.
== Note ==

• Culegător – Petre Lenghel Izanu
  
• Informator – Simion Iuga, 59 ani (4 clase primare).
  
• Localitatea/Data – Săliștea de Sus, →1985; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii și povești pop. din Maramureș, P. Lenghel, 1985, p. 216-217, text 357.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, arhaic.

TEXT 43

Țara Maramureșului 43
Cornești (1) – 1973
 
Pă cel vîrvuț de muncei
Florile dalbe (refren)
Trecu-și tri păcurărei.
Cei mai mari îs veri primari,
Cel mai mic îi străinari.
5. Tăt îl suie și-l coboară
Și-i fac legea să-l omoară.
– Hei, măi, verișorii mei,
Pă mine mi-ți omorî,
Dar acolo mă-ngropați,
10. În strunguța oilor,
În locu găleților.
În loc de pînză pă obraz
Tăt scorțucă de dorhaz;
Și în loc de copîrșeu
15. Tot scorțucă de durzău.
Voi acasă dacă-ți mere
Mămuca v-a-ntreba-re
Că io unde am rămas.
Voi numa i-ți spune așé,
20. Că am rămas înapoi
Cu cele stărpe de oi;
Că am rămas pă vîlcele
Cu cele stărpe de miele.
Mămuca v-a blestema
25. Miercurea și vinerea
Și blăstămu s-a lega.
== Note ==

• Culegător – Pamfil Bilțiu
  
• Informator – Ileana Bîrlea, 43 ani.
  
• Localitatea/Data – Cornești, 1973; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Antologie de folclor din județul Maramureș, 1980, p. 109-110, text 95.
  
• Republicat – Sculați, sculați, boieri mari, P. Bilțiu și Gh. Pop, 1996, p. 120, text 94.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, arhaic.
  
• Observații. 1. În Antologia din 1980 se menționează faptul că textul provine din loc. Bârsana (numele și vârsta informatorului sunt aceleași), însă în culegerea din 1996 figurează localitatea Cornești. Dat fiind faptul că lucrarea din `96 e una de autor (și nu colectivă), credităm localizarea textului în Cornești. 2. Ultimele trei versuri sunt suplimentare, fiind cu siguranță o adăugire a interpretului.

TEXT 44

Țara Maramureșului 44
Cornești (2) →1985

Pă cel vîrfuț de muncel
Trecu-și tri păcurărei
Cu oile după ei.
Cei mai mari îs veri primari,
5. Cel mai mic îi străinic.
Păcurarii cei mai mari,
Oameni răi, oameni tîlhari,
Tăt îl mînă și-l coboară
Cu oile la izvoară,
10. Că li-i gîndul să-l omoară.
– Hei, voi, frățiorii mei,
Ce-mi purtați gîndu` pă văi!
Voi, dacă vi-ți socoti,
Pe mine mi-ți omorî.
15. Vă rog ca pe niște frați,
Pă mine mă îngropați
În strunguța oilor,
În locu găleților.
În mînuri mi-ți așeza
20. Fluieru și trîmbița.
Cînd vîntuțu și-a sufla
Oile tăte-or zdera,
Fluieru și-a fluierá,
Trîmbița și-a trîmbițá,
25. Pă mine că m-or cînta.
Cînd la țară-ți înturna
Mămuca v-a întreba:
– Unde-o rămas Gheorghița?
– Gheorghiță o rămas înapoi
30. Cu cele șchioape de oi;
Gheorghe o rămas pă vîlcele
Cu cele șchioape de miele.
== Note ==

• Culegător – Petre Lenghel Izanu
  
• Informator – Pălăguță Rednic, 65 ani, (4 clase primare).
  
• Localitatea/Data – Cornești, →1985; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii și povești pop. din Maramureș, P. Lenghel, 1985, p. 226, text 367.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, clasic.
  
• Observații. Semnalăm grupuri de versuri atipice (vers. 5; 11-14). Nici nominalizarea celui mic nu se înscrie în tiparele variantelor mioritice; variantă de interpret.

TEXT 45

Țara Maramureșului 45
Borșa (1) – 1975-77

Trecu-ș tri păcurărei
Cu oile după ei.
Tăț ș-îs fraț șî verișori,
Numai unul, cel mai mic,
5. P-acela că l-o mînat
Cu găleata la izvor,
Pănă ce s-a fa` zăpor.
El de-acolo și-o strîgat:
– Măi fîrtați, măi verișori,
10. De s-a văjî eu să mor,
Voi unde mi-ț îngropa?
În staolu oilor,
În jocuțu mieilor.
Ș-un miel mi-l puneți la cap
15. Și trîmbița pă mormînt.
Cînd a sufla cîte-un vînt
Trîmbița a trîmbițá
Și mielucu a zbiera.
– Da voi, oi, cum mi-ț cînta?
20. - Măi stăpîne, stăpînele,
Ia, de cînd tu-ai adurnit
Noi la pripor n-am ieșît.
Pînă-n dalba primăvară,
Cînd om ieșî la izvoară
25. Și ne-om paște floricele,
Și ne-om făta mielușăle;
Mielușăi cu coarne-ntoarsă,
Cum i oaia mai frumoasă.
== Note ==

• Culegător – Valerica Ștețco
  
• Informator – Ileana Roman, 53 ani.
  
• Localitatea/Data – Borșa, 1975-77; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii populare din Țara Maramureșului, V. Ștețco, 1990, p. 94.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, clasic.
  
• Observații. Contaminare cu motivul oile amenințate cu vînzarea (vers. 20-28).

TEXT 46

Țara Maramureșului 46
Borșa (2) – 1975-77
 
Sus la verdele de munți,
Cu iarba pînă-n djerunți,
Mereu tri păcurărei
Cu oile după ei.
5. Cei mai mari îs veri primari,
Cel mai mic îi străinic.
Tăt îl suie și-l coboară
Cu oile la izvoară,
Facu-i legea să-l omoară.
10. - Fraților, fîrtaților,
Voi dacă mi-ți omorî
Pă mine să mă-ngropați
În strunguța oilor,
Lîngă țarcu mieilor;
15. În vîrvuțu muntelui,
În mijlocu plaiului.
Șî în mîna de-a dreaptá
Voi să-m puneț tilinca;
Și să-m puneț pă mormînt
20. Fluierașu cel de vînt.
Cînd vîntuțu a sufla,
Tilinca a tilincá,
Fluieru a fluierá,
Oile tăte-or zdera,
25. Dacă mi-o văzut moarteá.
Și-n locuț de prăporei
Mi-ți tăie patru durzăi;
Și-n locuț de luminele
Mi-ți tăie patru nuiele;
30. În loc de pînză pă obraz
Puneți scoarță de buhaș.
Și-a zini Ziua Crucii,
Voi la țară-ț coborî.
Mămuca v-a întreba:
35. - Unde ați lăsat slujbá?
– L-am lăsat pă cele văi,
Cu cele-oiță bălăi;
L-am lăsat pă cele groape,
Cu oile cele starpe.
40. Mămuca m-a aștepta
Cu cina caldă pe masă
Și cu apă rece-n vasă,
Să-i zie slujba acasă.
Cina-n vasă s-o răcit,
45. Apa-n casă s-o-ncălzît,
Slujba ei n-o mai zînit,
Că s-o dus a putrezî
Alăturea cu morțî.
== Note ==

• Culegător – Valerica Ștețco
  
• Informator – Călina Timiș, 62 ani.
  
• Localitatea/Data – Borșa, 1975-77; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii populare din Țara Maramureșului, V. Ștețco, 1990, p. 92-94.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, clasic.

TEXT 47

Țara Maramureșului 47
Borșa (3) – 1975-77
 
Colo-n jos și mai în jos,
Pă șăsucu cel frumos
Le-florile dalbe de măr (refren)
Gré turmă de oi s-o pus.
– Da cu oi cine d-îmbla-le?
5. - Îmbla șapte păcurărași,
Unu negru, străinaș.
Șî pă-acela l-o mînat
Să-și întoarcă oile.
Pînă oile le-ntorcé
10. Cei șase sama-i făcé.
– Negrule, străinule,
Ce moarte-ți poftești tu țîie?
– Nici o moarte nu-mi poftesc,
Fără capu mi-l tăieți;
15. Șî pă mine mă-ngropați
În turiștiu oilor
Și-n mîzgaiu mieilor.
Fluierașu meu cel drag
În șăpte să-l despicaț,
20. La cap să mi-l îngropați.
Cînd vîntuțu ș-a sufla,
Fluierașu mi-a cînta.
Oile cele bălăi
Mîndru m-or cînta pă văi;
25. Oile cele cornute
Mîndru m-or cînta pă munte.
Zice oaia bălăoaia:
– Nu ne lăsa pă noi, Doamne,
Du-ne batăr pînă-n toamnă.
30. Cu bun dar te-om dărui,
La Crăciun cu lapte bun,
La Păștiță cu jintiță,
La Sîngeorz c-un miel frumos,
La Ispas c-un drob de caș;
35. Și cînd a si colo-n vară
Și cu urdă dulce iară.
== Note ==

• Culegător – Valerica Ștețco
  
• Informator – Rozalia Timiș, 54 ani.
  
• Localitatea/Data – Borșa, 1975-77; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii populare din Țara Maramureșului, V. Ștețco, 1990, p. 95-96.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, clasic.
  
• Observație. Contaminare cu motivul ciobanul sătul de oi (vers. 27-36).

TEXT 48

Țara Maramureșului 48
Borșa (4) – 1975-77
 
Pă coasta cu florile
Zuorel de zuă (refren)
Mîndru pasc oițele
Cu cei trei păcurărei;
Doi îs mari și-s veri primari,
5. Numai unu-i mîțîțăl,
Mîțîțăl și străinel.
Șî pă el că l-au mînat
Cu găleata la izvoară
Făcîn` sama să-l omoară.
10. Înapoi cîn` o-nturnat
La fîrtați le-o cuvîntat:
– Măi fîrtați, fîrtații mei,
Cumva de mi-ți omorî
Pă mine să m-astupați
15. În strunguța oilor,
În sterparu sterpelor.
La cap puneți fluieru,
La picioare trîmbița.
Șî cînd vîntu a sufla,
20. Fluieru mi-a fluierá,
Trîmbița mi-a trîmbițá,
Oile mîndru mi-or cînta.
Oile cele cernute
Mîndru m-or cînta pă munte;
25. Oile cele bălăi
Mîndru m-or cînta pă văi.
== Note ==

• Culegător – Valerica Ștețco
  
• Informator – Valerica Ștețcu (mama culegătoarei).
  
• Localitatea/Data – Borșa, 1975-77; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii populare din Țara Maramureșului, V. Ștețco, 1990, p. 91-92.
  
• Tipul – Nord-maramureșean.

TEXT 49

Țara Maramureșului 49
Borșa (5) – 1975-77
 
Su` poalele pomilor
Pasc oile domnilor.
Dumnezău le auzea,
Jos la ele cobora,
5. De-a-una le și hrănea.
– Cu oile cine șăde?
– Vo doi, trei păcurărei,
Maica Domnului cu ei.
Cei mai mari îs veri primari,
10. Cel mai mic i mai voinic.
Ceilalți și-o dat grăită
Pă mine să m-omorască.
– Voi dacă mi-ți omorî,
Pă mine să m-astupați
15. În staulul oilor,
În jocuțu mieilor.
Și cînd vîntu a sufla,
Trîmbița a trîmbițá.
Vîntu cînd s-a duce,
20. Fluieru mi-a si de cruce.
Eu am două oi bălăi,
Mîndru m-or cînta pă văi.
Eu am două mielușăle,
Mîndru m-or cînta cu jăle.
== Note ==

• Culegător – Valerica Ștețco
  
• Informator – Veronica Roman, 36 ani.
  
• Localitatea/Data – Borșa, 1975-77; Țara Maramureșului.
  
• Publicat în Poezii populare din Țara Maramureșului, V. Ștețco, 1990, p. 92.
  
• Tipul – Nord-maramureșean.
  
• Observație. Textul are o tentă religioasă, nespecifică (v. vers. 3-5 și 8); variantă de interpret.

TEXT 50

Țara Maramureșului 50
Dragomirești (1) →1985
 
Mergu-și, merg, oile-n munte,
La iarba pînă-n gerunche.
– Da` cu ele cine mere?
– Mărgu-și tri păcurărei
5. Cu oile după ei.
Cînd la munte o sosît,
S-o așezat, s-o hodinit.
Doi din ei c-o ținut sfat,
Pă cel mic că l-o mînat
10. După apă la izvoară,
S-o grăit ca să-l omoară;
După apă la vălcele,
Ca să-i facă legiuri grele.
Cînd cu apa s-o-nturnat
15. Oile toate-o zbierat;
Cînd cu apa o sosît
Oile s-o buntuzît.
Păcuraru, supărat,
Pă oițe le-o-ntrebat:
20. - Oițe, oițele mele,
Ce zbierați așa cu jăle?
– Cum focuțu n-om zbiera,
Ți să gată viațá.
Cei doi frați înstrăinați
25. Ei pă tine te-o mînat
Pă izvoru-ntunecat;
După apă-ntre vîlcele
Ca să-ți facă legiuri grele.
Păcuraru cel mai mic,
30. El cu apa c-o zinit,
Cătră cei doi o grăit:
– Fraților și-ai mei fîrtați,
Rogu-vă și m-ascultați.
Dacă viața mi-o ciuntați,
35. Pă mine mă îngropați
În strunguța oilor,
În locu găleților;
În dreptu cu strungile
Ca să-mi aud oile.
40. Și în loc de copîrșău
Beliți coajă de durzău.
În mînuța de-a dreaptá
Puneți-mi voi trîmbița;
În mînuța de-a stîngu
45. Puneți-mi voi fluieru.
Cînd vîntuțu și-a sufla
Trîmbița și-a trîmbițá,
Fluieru și-a fluierá,
Oile tăte-or zbiera
50. Și-a auzi și mămucá
Și-a zini și m-a cota:
Prin preluca cu izvoare,
Unde pasc cele mioare;
Prin preluca cu bulbuci,
55. Pă unde îs oi și strungi;
Prin preluca cu buhași,
Unde-i vînt, unde-i foaș.
M-a căta prin cele groape,
Adunînd oile șchioape.
60. Și cînd [ea] nu m-a afla
Să-i spuneți de moartea mea:
C-am pticat pe-o rîpă mare,
Fugărind niște mioare;
C-am pticat și am murit,
65. Să se-apuce de jălit.
== Note ==

• Culegător – Petre Lenghel Izanu
  
• Informator – Ioan Orzac, 87 ani, (4 clase primare).
  
• Localitatea/Data – Dragomirești, →1985; Țara Marmureșului.
  
• Publicat în Poezii și povești pop. din Maramureș, P. Lenghel, 1985, p. 212-214, text 355.
  
• Tipul – Nord-maramureșean, clasic.
  
• Observație. Textul pare o compilație; var. de autor (interpret sau culegător).