Mistere din București/Concluzia

 

Trecuse mai multe zile de cînd în toate serile Ștefan Lungeanu întreținuse pe fratele său despre această romanță.

După ce o termină, găsind de cuviință a-i arăta cum rămăsese restul personalului (important) pus pe scena romanței, îi zise:

— Ca să închei istoria, află, Matei, că Elena Dăngescu — întorcîndu-se de la munte, și aflînd de moartea lui Alexandru și a Măriei, căci de a soțului său puțin a constat-o, a căzut greu bolnavă, și atacul i-a fost așa de mare, că peste puțin timp a luat loc lîngă copiii săi. Iar sărmana și nenorocita Elisaveta Sălcianca, pe care nu a chemat-o încă Dumnezeu la sine, s-a călugărit la Biserica Icoanei, unde în toate diminețile și serile udă de lacrămile sale mormintele soțului și iubiților săi copii.

Nu știu, iubite Matei, dacă ai luat vreo plăcere as- cultîndu-mă; crez însă că narația mea ai fi găsit-o ceva mai interesantă dacă ai fi aflat și scenele misterioase prin carii trebuia să trec cu romanța, precum îmi propusesem, și pe carii am fost constrîns a le trece subt tăcere de frica unei legi ce a apărut de curînd.

FINE