Moarte marină

 

Vino și mergi și tu spre țărmul aceleiași zile,
prin unda care ne va spăla pieptul cu regrete;
minoră — lumina filtrată prin pupile,
s’o’ntoarce printre oameni, vorbindu-le despre noi.

În drum, alge-ți vor săruta mijlocul ca pe o stea,
până când, odihniți pe coralii cu brațe primitoare,
vom sta cuminți și vom întreba de soare
și de toate câte nu se vor vedea.

Împrejur va fi frumos ca’ntr’un acvariu
și amândoi vom crește: plantă ascetă
— și vom păși de mână, tăcuți, în altă eră
înfășurați în vis și’n rocile de cretă...