Monotonia
de Mircea Demetriade

    Și se întinde monotonia
    Ce peste creieri s-a răspândit:
    Balsamul lenei desăvârșit
    În trup aduce nevolnicia!

    Gânduri bizare nasc nebunia,
    Mi-arată moartea ca țel dorit;
    Și se întinde monotonia
    Ce peste creieri s-a răspândit.

    Flori ce-mi sădise copilăria
    De care vârsta m-a rătăcit,
    Pierzând aroma cu veselia,
    Sub țeastă acuma moarte-ați pălit.
    Și se întinde monotonia.