Nocturnă (Ion Sân-Giorgiu)

O noapte limpede de toamnă...
Un cer de sticlă presărat cu stele;
O noapte-albastră, liniștită, rece...
Din înălțimea visurilor doamnă
Dă farmec blând singurătății mele
Și ’n pribegirea-mi par’că mă petrece...
*
Tăcere...
Orașul doarme ca învins de moarte!...
Vreun zvon ușor doar vine de departe,
Pătrunde lin prin noapte
Și ’n urmă pier
În ne ’nțelese șoapte ...

Pe strada solitară
Pe unde nimenea nu mai coboară,
Trec singuratec și cuprins de vrajă,
La casa ta ajung și stau de strajă,
La casa ta ce ’n albul lunii pare
Acoperită toată cu ninsoare...
Sub un platan ce tainic își întinde
Ca niște mâni ocrotitoare
Deasupra mea nenumărate ramuri,
Din care în răstimpuri se desprinde
Vre-o frunză vestejită;
Stau neclintit privind la geamuri
Și ochi-mi plini de dor și de ispită,
Pe tine, floare-a visurilor mele,
Te cată ’n umbra negrelor perdele...

* * *

Tresar...
Perdelele întunecoase
Se dau deodată într’o parte,
Cum noru ’n două se desparte
Când chipul lunii somnoroase
Se ’nalță luminoasă ’n zare —
Și tu răsai surâzătoare,
Cu fața albă ca o floare,
Cu pletele pe umeri fluturând,
Și te apropii de fereastră,
Tăcută cercetând
Fermecătoarea noapte-albastră ...

În sufletu-mi ce-a stat în întunerec
E-acum ca o lumină orbitoare. —
...Și cum te văd așa de visătoare,
Atât de albă și ispititoare,
Aș vrea ca dorul ce de mult îl ferec
În inima-mi rănită Să ți-1 mărturisesc, iubită — ...Dar tu, fu nu mă vezi pe mine,
Și tu nu știi,
Că ’n umbra 'naltului platan Bătut de ploi și vijelii, S’ascunde-un suflet bolnav și sărman Ce pururi ție-o să se ’nchine.


Un turn rostește ora ’n depărtare Și altul îi răspunde-arare ...
... Dela fereastră te desprinzi ușoară... Se ’nchide geamul... Negrele perdele De-o mână albă-s trase... După ele Dispari neprihănita mea fecioară...
...Dormi liniștit, neturburată, Copila mea neștiutoare, Dormi fără grijă, mângâiată De vise blânde și ușoare...
Dormi liniștit!... Căci eu mă duc de-acum Să-mi port durerea pe acelaș drum.
Mă duc... Singurătatea iar mă chiamă La sânul ei ocrotitor de mamă...

1913