Pănt-un dor, mânca-l-ar focu
Pănt-un dor, mânca-l-ar focu,
Mni-am lăsat satu și locu
Și binele și norocu;
Pănt-un dor, mânca-l-ar para,
Mni-am lăsat doru și țara
Și binele și ticneala.
Că omuțu-n satu lui
Poruncește orișicui;
Da’ omu-n țară străină
Și de garduri să rușină.