Păpușile reginei
de George Ranetti

Editura Institutul grafic Eminescu, 1901

45706Păpușile regineiGeorge Ranetti


În curând se va deschide la Ateneu o expoziție de păpuși organizată din auguste inițiativă a Carmen Sylvei.
Ziarele.


În bunătatea ta înaltă
Un gând fermecător avuși:
Să strângi copiii laolaltă
S-admire-o lume de păpuși.

Drăguți copii picați din ramă,
Păpuși ca zâne din povești...
O, se cunoaște c-ai fost mamă!
Cu câtă patimă-i iubești!

Dar nu. Ți-ascunde-nduioșarea,
Regină trebuie să fi!
În lume, asta ți-e chemarea,
Nu să dezmierzi niște copii!

Fii majestoasă și senină.
Pășind solemn printre micuți,
Și nu uita că ești Regină,
Și nu cumva să îi săruți!

Surâde, mândră Suverană,
Și-alungă durerosul gând...
În suflete să poarte-o rană
E dat doar mamelor de rând.

Rămâi în slava ta eternă!
Printre curtenii tăi supuși
Ce la genuchi-ți se prosternă, —
Rămâi!... Ești tot printre păpuși!