Dar nu despre asta e vorba. E vorba că, în timpul acestor mișcări, s’a vorbit strașnic de mult de lupta de clase. Protivnicii studențimii acuzau pe studenți că ei provoacă lupta de clase. Studenții răspundeau, că ferească Dumnezeu, nici gând n’au să facă așa poznă. Iar politicianii dădeau a înțelege șiret, că sub guvernul actual e natural să se provoace lupta de clase, dar vin ei la guvern și au s’o facă să dispară ca prin minune. Toate aceste discuții produceau impresia, că lupta de clase nu ar fi un principiu de existență a societăților istorice, după cum e în adevăr, ci un fel de jucărie căreia un student poate să-i dea drumul, iar un politician poate s’o oprească.
Am enunțat câteva principii și legi descoperite de Marx. Să facem acuma aplicarea acestor principii, făcând analiza unei organizații sociale, din punctul lor de vedere. Pentru aceasta de sigur cea mai potrivită este societatea de azi, societatea capitalistă în care trăim și luptăm. Se înțelege că această analiză putem s’o facem numai foarte superficial, scurt, sumar, altfel am eși prea mult din cadrul unei conferințe.
Ca să pricepem ce este societatea noastră capitalistă, trebuie mai întâiu să ne dăm seama ce e capitalul, care, după cum vedem, i-a dat chiar numele.
Pentru publicul neștiutor și pentru economiștii vulgari, orice bogăție existentă e capital. Această definiție este o greșală vulgară, pentru că ea nu ne lămurește ce funcție are capitalul în societate.
Școala clasică a economiștilor englezi a priceput greșala, a priceput că noțiunea capitalului trebuie să ne deie, să ne arate lucrarea lui în societate, funcțiunea lui socială și pricepând aceasta, economiștii englezi au răspuns: Capitalul sunt bogățiile care servă de instrumente de muncă, de producere — cum sunt fabricele, atelierele, minele, pământul, ș. a. m. d. Această noțiune, această definiție e de sigur superioară celeilalte, dar nici ea nu e exactă, pentru că nu ne arată funcțiunea specifică a capitalului în societatea noastră specială. Karl Marx, care avea darul artistic de a lumina o întreagă stare de lucruri printr’o
