scriitor. Dar să vedem această teorie aplicată, s’o vedem la fapte și de aceea să ne întoarcem la tolstoianul nostru.
Acuma știm de ce a aruncat tolstoianul nostru averea lui, capitalul lui. Dar noi mai știm că prin aceasta n’a distrus nici o părticică din exploatare, ci numai a făcut ca rezultatul ei să intre în alte buzunare. Deci a făcut o gogomănie. Ba nu, a făcut mai mult decât o gogomǎnie.
In adevăr. Societatea actuală, pentru a cărei organizare nimeni dintre noi nu e moralmente responsabil, ea fiind rezultatul unui proces istoric de mii de ani, această organizare socială a dat pe mâna tolstoianului nostru o avere, un capital, ceea ce este în societatea noastră noastră o foarte mare forță, o mare putere socială. Și tolstoianul nostru, om bun, idealist generos, în loc ca să întrebuințeze această putere în bine, pentru alinarea suferințelor, pentru luminarea muncitorimei, ș. a., în loc de acestea, el o aruncă și ea trece în mâinile altora cari n'au principiile lui și cari o vor întrebuința la joc de cărți pe la Monaco sau în alt desfrâu. Tolstoianul nostru deci având putința de a mări binele pe pământ, mărește răul și astfel face nu numai o gogomǎnie, ci o faptă de‑a dreptul imorală. După această ispravǎ tolstoianul nostru sau tolstoianii noștri — în Rusia s’au format colonii întregi de tolstoiani — tolstoianii noștri se prefac în muncitori, ca după preceptul maestrului, să trăiască în sudoarea frunței lor — se prefac, să zicem, în zugravi. In piața de muncă ei vor mări oferta de brațe muncitoare, deci prin concurența lor vor mări plus-valoarea — vor mări exploatarea. D‑voastră știți ce luptă amară există între capitaliști, cari caută să aducă muncitori străini ca să reducă salariile, și lucrători, cari caută să împiedice venirea muncitorilor străini, ca să-și poată conserva sau mări salariile. Tolstoianii noștri ar juca în piața muncei rolul acestor muncitori străini — ei ar mări exploatarea și ar reduce salariile, ar reduce bunul traiu al muncitorului.
Așa dar noi vedem de o parte o teorie admirabilă, dorință sinceră și fierbinte de bine și dreptate — zic sinceră și fierbinte pentru că nimenea nu‑și leapădă averea și se face simplu muncitor, dacă n'are inimă caldă și suflet însetat de dreptate. Dar ca rezultat al acestei teorii, rezultatul activităței practice este: o
