indivizi-oameni foarte tîmpiți. Une-ori dînsa creează și oameni de geniu. Cei mai mulți indivizi-oameni nasc înse aproape egali, dacă nu chiar egali: fără-ndoeală că nu tocmai-tocmai la feliu, ci echivalenți, anume că-n fie-care, cusururile și bunurile aproape se precumpănesc, așa-că, priviți în total, unul prețuește cît și celalt. Marile deo sebiri, ce ne amărăsc astă-zi, educațiea le crează.
De unde urmează că, pentru a întemeea egalitatea printre oameni, trebuie neapărat să se întemeeze în educarea copiilor, egalitatea.
Pănă acum n’am vorbit de cît despre facultatea formală de-a concepe cugetările. Cît despre cugetări, cari alcătuesc fondul lumei noastre intelectuale și pe cari metafizicii le privesc ca pe niște creații spontane și pure ale spiritului nostru, astea nu-s, la obîrșiea lor, de cît niște simple constatări, mai întăi foarte nedesăvîrșite firește, niște constatări, ale unor fapte naturale și sociale, și niște concluzii, și mai puțin judicioase, scoase din asemenea fapte. Acesta-i începutul tuturor reprezentărilor, închipuirilor, halucinațiilor și ideilor omenești. De unde vedem că, cuprinsul cugetărei noastre, propriu zis cugetările noastre, ideile noastre, departe de a fi fost create printr’o acțiune cu totul spontană a spiritului, sau de a fi înăscute, după cum susțin metafizicii încă și a-zi, ne-au fost din capul locului date de lumea lucrurilor și-a faptelor reale, atît exterioare cît și interioare. Spiritul
