Principiul autorităței, aplicat oamenilor cari au depășit sau atins vrîsta majorifăței, ajunge o monstruozitate, o negare izbitoare a omenirei, un izvor de sclavie și de depravare intelectuală și morală, Din nenorocire, guvernele părintești au lăsat masele populare să lîngezască într’o ignoranță atît de-adîncă, în cît va fi nevoe să se întemeeze școls: I nu numai pentru copiii poporului, ci chiar și pentru popor. Din aceste școli înse, cele mai mici aplicări sau manifestări ale principiului de autoritate vor trebui cu desăvîrșire înlăturate. Drept vorbind acestea nu vor fi curat școli, ci niște academii populare în cari nu va mai putea fi vorba nici de școlari, nici de dascăli, în cari poporul va veni în chip liber să capete, dacă va socoti de nevoe, o-nvățătură liberă, și în cari, înzestrat cu experiența lui proprie, va putea la rîndu-i să învețe o mulțime de lucruri pe profesorii cari-i vor cunoștinți cari lui îi lipseau. Va fi deci un învățămînt mutual, un act de frăție intelectuală între tinerimea instruită și-ntre popor.
Adevărata școală pentru popor și pentru toții 1 oamenii maturi, ie vieața. Singura mare și-atotputernică autoritate naturală și tot o dată rațională, singura pe care am putea-o respecta, ar fi aceea a spiritului colectiv și public al unei societăți întemeeată pe egalitatea și pe solidaritate ca și pe libertatea și pe respectul omenesc și reciproc al tuturor membrilor iei.
