Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/151

Această pagină nu a fost verificată

Dar, cu toate aceste două mari cusururi istorice, iea n’a conceput și realizat mai puțin, cea dintăi, Ideea umanităței: dînsa a înobilat și idealizat cu adevărat vieața oamenilor: dînsa a prefăcut turmele 6menești în asociații libere, de oameni liberi: prin libertate dînsa a creat științele, artele, o poezie, o filosofie nemuritoare, și cele dintăi noțiuni de respect omenesc. Cu libertatea politică și socială, această civilizație a creat libera cugetare. Și la sfîrșitul vrîstei de mijloc, pe vremea Renașterei, a fost de-ajuns ca cîți-va greci emigranți să aducă cu iei în Itaiiea cîte-va din cărțile sale nemuritoare, pentru ca vieața, libertatea, cugetarea, umanitatea, îngropate în mohorîta temniță a catolicizmului, să fie aduse la vieață. Emanciparea omenească, ieată numele civilizației grecești. Numele civilizației romane, care-i acum ? Cucerirea, cu toate urmările iei brutale. Dar cel din urmă al lei cuvînt ? A tot puterniciea Cezarilor. înjosirea șî robiea națiilor și-a oamenilor.

Și chiar în zilele noastre, cine ucide, cine zdrobește în chip brutal, materialicește, în toate țările Europei, libertatea șî omenirea ? Izbînda principiului cezarian sau roman.

Puneți acum față în față două civilizații moderne : civilizarea italiană și civilizația germană. Cea dintăi reprezintă negreșit, materializmul, în caracterul iei general. Cea de-a doua, din potrivă, reprezintă tot ce-i mai abstract, mai pur și mai transcedental ca idealizm. Să vedem acum cari-s roadele practice ale uneea și-ale alteea.