Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/152

Această pagină nu a fost verificată

Italia a mai adus nemărginite servicii cauzei emancipărei omenești. Dînsa a fost cea dintăi care a deșteptat și care a aplicat în toată întinderea principiul libertăței în Europa și care a dat omenirei titlurile iei de nobleță: industriea, comerțul, poeziea, artele, științele pozitive și libera cugetare. Zdrobită în cele din urmă de trei veacuri de despotizrn imperial și papal, și tăvălită-n noroiu de burgheziea-i stăpînitoare, iea apare astă-zi, ce-i: drept, cu mult mai pre jos de cît ceea ce-a fost Cu toate astea, cîtă deosebire, dacă o asemănăm cu Germania. In Italia, cu toată decăderea, să sperăm trecătoare, poți trăi și respira omenește, în libertate, înconjurat de-un popor, care pare născut pentru libertate. Italia, chiar cea burgheză, îți poate arăta cu mîndrie oameni ca Mazzini și Garibaldi. Pe cînd dincolo...

Pentru a arăta cum idealizmul teoretic se preface necontenit și fatal în materializm practic, n’avem de cît să cităm pilda tuturor bisericilor creștine, și firește, înainte de toate pe cea a Bisericei apostolice și romane. Ce poate fi niai sublim, din punctul de vedere ideal, mai dezbrăcat de toate interesele pămîntești, de cît doctrina lui Hristos, predicată de această Biserică, și ce poate fi mai brutal materialist de cît practica ne-ntreruptă, a aceleea-și Biserici, începînd din veacul aî optulea, de cînd a început a se constitui ca putere? Care a fost și care ieste și astă-zi ținta de căpetenie a tuturor litigiilor sale împotriva suveranilor