a culturilor naționale : 2, o dezvoltare de altfeliu foarte înaintată a ideilor metafizice pentru spiritualizarea acelui atît de grosolan Iehova al Ebreilor.
Cea dintăi condiție fu îndeplinită de către Romani, într’un chip cu totul negativ, negreșit, prin cucerirea a cea mai mare parte din țările cunoscute de cătră cei vechi și prin distrugerea așezămintelor lor naționale. Datorită Romanilor, altarul unui singur și suprem Dumnezeu putu să se stabilească pe ruinele a mii de altare. Dumnezeii tuturor națiilor învinse, întruniți la Panteon, se anulară unii pe alții.
Cît despre condițiea a doua, spiritualizarea lui Iehova, iea fu realizată de cătră Greci, cu mult mai înainte de cucerirea țărei lor de cătră Romani. Grecia, la momentu-i istoric, și primisese din Orient o lume dumnezeească, care se stabilise definitiv în credința tradițională a popoarelor sale. In această perioadă a instinctului, anterioară dezvoltărei sale istorce, dînsa dezvoltase și umanizase ne-n:lrpuit de mult, prin poeții săi, această lume dumnezeească. Și cînd își începu istoriea cu adevărat, dînsa avea acum o religie închegată, cea mai simpatică și cea mai nobilă dintre toate religiile cari au existat, cel puțin pe cît poate fi nobilă și simpatică o religie, cu alte cuvinte-o minciună. Marii cugetători ai Greciei, și nici un popor n’a avut mai mari cugetători de cît Grecia, găsiră lumea dumnezeească întemeeată, nu numai