există și-au existat, Creștinizmul a înțeles mai bine ca toate, fără să lăsăm la o parte chiar vechile religii orientale, cari de altminteri n’au îmbrățoșat de cît niște popoare privilegiate, aparte, pe cînd creștinizmul are pretențiea să îmbrățoșeze omenirea întreagă. Și ieată ce, din toate sectele creștine, singur catolicizmul roman a proclamat și realizat c’o consecventă riguroasă. Ieată de ce creștinizmul ie religiea absolută, cea din urmă religie, și de ce Biserica apostolică și romană ieste singura consecventă, singura legitimă, divină.
Nu le fie deci cu bănat metafizicienilor și idealiștilor, religioși, filosofi, politiciani sau poeți: Ideea de Dumnezeu implică abdicarea rațiutiei și justiției omenești: iea-i tăgăduirea cea mai hotăritoarea libertăței umane și ajunge la robirea oamenilor, în chip necesar, atît în teorie cît și în practică.
Firește noi nu trebuie să facem nici o concesie nici Dumnezeului teologiei, nici celui al metafizicei, de cît doar dacă vrem robiea și înjosirea oamenilor, precum o vreu jezuițiî, precum o vreu momîerii, pietiștii sau metodiștii protestanți. Pentru-că în acest alfabet mistic, cine începe prin a zice A va trebui să zică neapărat și Z. Tot așa cine vrea să se închine lui Dumnezeu, trebuie, fără a-și face iluzii deșarte, să renunțe cu bărbăție la libertatea, la omeniea ce-o are.
