cepțiĭ? Ceea ce caracterizează concepțiile științifice ale Istorieĭ și le deosebește de concepțiile teologice și metafizice, e că cele științifice admit determinismul universal. Ele admit că tot universul e supus unor legĭ imuabile, nestrămutate și că omenirea, intelectul eĭ, Istoria, totul nu face escepție, fenomenele sociale ca și cele naturale sunt de o potrivă supuse legilor universale, determinismului universal.
Dar determinismul universal nu ne dă încă respunsul la cele ce ne interesează acum în special. Căcĭ determinate sînt toate fenomenele, fie fizice, chimice, biologice, fiziologice orĭ psichologice; determinate sunt și fenomenele istorice. Aceea ce înse ne interesează acum în special, este cum și de cine sunt determinate fenomenele acestea, istorice. Saŭ, cu alte cuvinte, carĭ sunt cauzele, saŭ care e cauza prefacerilor sociale, schimbărilor istorice; care e esența procesului istoric, care e resortul Istorieĭ, dacă ma pot exprimà astfel? Eĭ bine, respunsurile date acestor întrebărĭ se chiamă tocmai concepțiĭ istorice.
Dar concepțiile istorice științifice sînt și ele felurite. Să trecem în revistă cîte‑va din ele înnainte de a ajunge la aceea care ne interesează în special.
După uniĭ, cauza principală și determinantă a întregeĭ mișcărĭ a omenireĭ sînt factoriĭ istoricĭ eĭ înși‑șĭ; prin acțiunea și prin influența lor reciprocă, eĭ daŭ direcția, eĭ hotăresc mersul istoric
