țiune superioară în familie față cu bărbațiĭ. De altă parte factorul material, economic, vieața materială a triburilor primitive nu se opunea ci chiar lucra în aceea‑șĭ direcție: cîtă vreme munca a fost foarte puțin productivă, cîtă vreme n’aŭ existat încă instrumente mai puternice, atîta vreme munca bărbatului în afară de casă n’a fost maĭ rodnică, maĭ importantă de cît munca femeeĭ din casă: vînătoarea foarte puțin sigură cu arcul și cu săgeata era tot așa de puțin roditoare ca și munca femeeĭ a casă; ast‑fel dar femeea în gospodăria triburilor era un factor economic tot așa de important — dacă nu și mai important — ca și bărbatul.
Dar oameniĭ aŭ progresat economicește și, cu cît se îmbunătățeaŭ instrumentele de muncă, instrumentele de vînătoare, domesticirea animalelor, instrumentele de agricultură, etc. etc., cu cît decĭ munca făcută de bărbat ajungea maĭ importantă față cu cea făcută de femee, cu cît bărbatul se făcea un factor economic maĭ însemnat de cît femeea și cu cît creșteaŭ bogățiile economice, cu atîta scădea înrîurirea femeeĭ în familie și societate (trib), până ce, la un anumit grad de dezvoltare economică, precumpănirea femeiască face loc precumpănireĭ bărbăteștĭ, moștenirea în liniea femeiască se preface în moștenire în linie bărbătească, spița neamului (Abstammung) în loc să se socotească după femee, începe să se socotească după bărbat; într’un cuvînt «das Muter-
