Așa, spre pildă, cînd progresul producțiuneĭ a permis să se construiască vase de mare puternice, corăbiĭ marĭ, cînd s’a inventat compasul,—atuncĭ, prin acest progres al producțiuneĭ, s’aŭ făcut posibile călătoriĭ depărtate și descoperirea Americeĭ; ĭar această din urmă descoperire, acest noŭ continent consumînd atîtea mărfurĭ și maĭ ales vărsînd atîta aur în Europa, a avut o influență colosală asupra mersuluĭ economic al societățeĭ europene, mărind diviziunea munceĭ, producerea de mărfurĭ, comerciul și decĭ puterea burghezimeĭ. Marile invențiunĭ economice, cum e Jeny Mill, mașina de tors, a făcut o ’ntreagă revoluție în producțiune, a distrus pe producătoriĭ micĭ, pe torsătorĭ și țesătoriĭ‑meseriașĭ, a concentrat ramura aceasta de producțiune în orașe în mîna bogătașilor manufacturiștĭ, a deplasat populația de la sate la orașe, și acestea toate aŭ fost, negreșit, în folosul burghezimeĭ orășeneștĭ, care devenea din ce în ce maĭ puternică.
Pe de altă parte, cu cît se dezvoltà, cu cît creștea această nouă stare economică, cu atîta ea se împǎcà tot maĭ puțin cu instituțiunile politico‑sociale feodale. De aceea, cînd burghezimea, reprezentanta acesteĭ stărĭ economice, s’a simțit destul de tare, ea a intrat în luptă cu feodalismul și l’a distrus, zidind pe ruinele luĭ o altă stare socială,—societatea burgheză modernă. Schimbarea dar a societățeĭ feodale, a instituțiunilor feodale în instituțiunĭ burgheze moderne, se explică prin
