Pagină:Concepția materialistă a istoriei - Constantin Dobrogeanu-Gherea.pdf/40

Această pagină a fost validată
36
concepţia materialistă a istorieĭ

toriĭ produc o mașină perfecționată. Această mașină, introdusă în industrie, poate aruncà pe drumurĭ făcînd de prisos pe o mulțime de lucrătorĭ carĭ maĭ înainte înlocuiaŭ cu brațele lor mașina. Eĭ bine, printre aceștĭ lucrători remașĭ pe drumurĭ pot fi chĭar aceĭa carĭ au produs’o, în tot cazul frațĭ de aĭ lor, frațĭ de suferință și de muncă.

Altă pildă. Cunoaștețĭ cu toțiĭ greva generală a minerilor din Anglia. 500.000 de lucrătorĭ aŭ remas pe drumurĭ. Dacă socotim și copiiĭ lor, avem un număr de 1.000.000 de suflete aruncate în valurile sărăcieĭ. Cauza acesteĭ nenorocirĭ e supraproducția de cărbunĭ. Și aci trebue să explic în două cuvinte ce este această supraproducție.

In societatea actuală, se produce fără nicĭ o socoteală; societatea nu știe nicĭ cît nicĭ cum trebue să se producă. Ci singura putere, care hotăraște modul și quantumul producțiuneĭ, e o putere oarbă, care se numește concurența, starea piețeĭ. In cazul nostru, mineriĭ aŭ produs, să zicem, la un moment dat, o cantitate de X milioane tone de cărbunĭ. Aceștĭ cărbunĭ se prezintă ’n piață pentru vînzare; înse piața este, dupa expresia economiștilor, saturată de cărbunĭ, așa că aceste X milioane de tone sunt de prisos și, fiind de prisos, vor scoborî, prin prezența lor netrebuincioasă, prețul cărbunilor în general. Atunci… patroniĭ minerĭ vor fi silițĭ să coboare salariul muncitorilor orĭ să înceteze producțiunea