la sate, după cum vom vedea, în fond raporturile au rămas în bună parte medievale.
Și astfel, intrând în relații cu Occidentul capitalisto-burghez, devenind părtași la civilizația lui înaintată, el ne modifică toate procesele de viață, ne revoluționează toate raporturile sociale, economice și, împreună cu ele, moravurile de altădată. Și întru cât ne impune aceleași categorii economice, aceleași relații capitaliste, întru atât ne impune aceleași instituții politico-sociale și aceleași relații de drept.
Și... să nu uităm că mai este o marfă, o marfă sui-generis, pe care ne-o trimite Occidentul capitalist: e marfa intelectuală, e cartea, cultura, care desăvârșește procesul, care, la revoluția produsă în viață și raporturile materiale și economice, adaugă o altă revoluție, produsă în capete.
Știu, această revoluție e departe de a fi atât de perfectă pe cât s-ar părea la suprafață. Relațiile economice libere sunt încărcate încă de resturi feudale, și încă de ce resturi! Moravurile, desigur, au fost revoluționate, dar sunt foarte departe de a fi ajuns la înălțimea țărilor civilizate, sunt pline încă de caractere orientale. Cultura e, în adevăr, apuseană, însă cât de superficială!
Dar, în special și mai cu seamă și înainte de orice, noi n-avem acea bază materială largă pe care sunt așezate instituțiile, moravurile, cultura Occidentului și fără de care acestea, mai mult ori mai puțin, atârnă în aer. Noi n-avem acel imens utilaj industrial și acea superbă industrie, acea minunată agricultură intensivă, acele enorme capitaluri fixate în fabrici, în ateliere, în agricultură. N-avem această înălțime de producție, această bază
