Pagină:Dimitrie Cantemir - Operele Principelui Demetriu Cantemiru, typărite de Societatea Academică Română. Volumul 1 - Descriptio Moldaviae. Cu charta g.pdf/3

Această pagină a fost verificată

Prefatiune

Engel, pre la 1804, observa, co sunt tierri inaintate in cultura, cari nu se bucura de descrieri statistice atâtu de essacte, precumu sunt scrierile lui Raicevich si Sulzer asupra Romaniei si Moldaviei^[1]. Totu cu atâtu, déca nu cu mai multu cuventu, putea ellu se mentionedie la acestu locu si Descriptio Moldaviae lucrata de Cantemir, atâtu de bine, cu câte-va decennie mai inainte.

Cantemir in chroniculu seu spune co acésta descriere o facusse cu doui anni mai inainte, la repetitele indemnàri alle amiciloru sei de la academi’a sciintieloru din Berlinu, si chiaru cu a acestei luminate academie poftire^[2]. Pre cându scriea ellu acestea, Carolu allu

↑ Engel, Literatur der Wal. und Mold. Geschichte. p. 48. — Raicevich, Osservazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia. Napoli, 1788. — Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens. Wien, 1781–1782.
↑ «Impinsi si poftiti fiindu de la unii prieteni straini, si mai cu do adinsu de la insoçirea nostra, carea este academi’a sciintieloru de Berolinu, nu numai odata séu de doue ori, ce de multe ori indemnati si rugati fiindu, pentru ca de incepetur’a , némulu si vechimea Moldoveniloru, pre câtu adeverulu poftesce, macar câtu de pre scurtu se-i insciintiàmu. Asisi-derea de lucrurile carile in vremile stapanitoriloru din descallecatulu tierrii Moldovii cellu vechiu, peno la vremile nostre s’aru fi tômplatu, de starea si pusulu locului ei, de asiediamentulu aerului, hisiugulu pamentului, ocolitulu hotareloru, si de altele... inca si obiceele, legea, ceremoniele politicesci si besericesci... pre catu in putinti’a slabei nostre sciintie va fi, se-i adeverimu. Cu a pomenitiloru dara prieteni indemnare si cu a academiei in invetiaturi luminate, dicu, a Berolinului poftire, cautatu-ne-au a plini invetiatur’a lui Platon: Non solum nobis, sed et patriae et amicis vivendum.... Cu doui anni mai denainte, tota hotarirea tierrii Moldovii cu tabla geografica, cu câta osârdia si truda s’au pututu, depiinu, precumu ni se pare, s’au siruitu. Asisi-derea in annulu de curêndu,

[n1-1] Engel, Literatur der Wal. und Mold. Geschichte. p. 48. — Raicevich, Osservazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia. Napoli, 1788. — Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens. Wien, 1781–1782.

[n2-2] «Impinsi si poftiti fiindu de la unii prieteni straini, si mai cu do adinsu de la insoçirea nostra, carea este academi’a sciintieloru de Berolinu, nu numai odata séu de doue ori, ce de multe ori indemnati si rugati fiindu, pentru ca de incepetur’a , némulu si vechimea Moldoveniloru, pre câtu adeverulu poftesce, macar câtu de pre scurtu se-i insciintiàmu. Asisi-derea de lucrurile carile in vremile stapanitoriloru din descallecatulu tierrii Moldovii cellu vechiu, peno la vremile nostre s’aru fi tômplatu, de starea si pusulu locului ei, de asiediamentulu aerului, hisiugulu pamentului, ocolitulu hotareloru, si de altele... inca si obiceele, legea, ceremoniele politicesci si besericesci... pre catu in putinti’a slabei nostre sciintie va fi, se-i adeverimu. Cu a pomenitiloru dara prieteni indemnare si cu a academiei in invetiaturi luminate, dicu, a Berolinului poftire, cautatu-ne-au a plini invetiatur’a lui Platon: Non solum nobis, sed et patriae et amicis vivendum.... Cu doui anni mai denainte, tota hotarirea tierrii Moldovii cu tabla geografica, cu câta osârdia si truda s’au pututu, depiinu, precumu ni se pare, s’au siruitu. Asisi-derea in annulu de curêndu,

[1]

[2]