camarazi sau camarade, adică viitorul, întreabă: cine-i? Își ia legătura de pe ochi, privește, apoi se leagă cel prins, ca să-și încerce și el, la rândul lui, norocul; 2) când tinerii sunt amestecați în acest joc cu tinerele fete, candidate de măritiș, atunci tânărul care ar dori să ia pe una din ele, când vede că a venit aceleia rândul ca să fie legată la ochi, se vâră adesea ca să-l nemerească tot pe el și să-l descopere; atunci crede fata că acel tânăr e soarta ei și, din acest joc, s-au început adesea tratările de căsătorie.
În vechime, aceste pețitorii se făceau cam astfel. Mergeau pețitorii, trimiși de tânăr la casa fetei, se întâlneau de-a dreptul cu părinții și le ziceau :
„Sântem trimiși de feciorul împăratului, căruia, mergând la vânătoare, i-a ieșit înainte o căprioară frumoasă, pe care urmănnd-o zile multe prin văi și păduri, trecând râurile și câmpiile, a văzut că s-a ascuns în grădina d-voastră și în ținutul d-voastră; să fiți buni s-o căutați și să ne-o dați, s-o ducem feciorului împăratului și să fiți și d-voastră fericiți."
„Căprioara e la noi, răspundeau părinții, primim să o dăm, dacă feciorul împăratului va veni la noi, ca să-l vedem dacă este creștin de-ai noștri." Atunci se sorocea ziua venirii tânărului care cerea mâna fetei; el venea împreună cu colăcașii și intrau în tratație părinții, hotărând zestrea fetii și fixând ziua cununiei.
Fata, îmbrăcată curat, îi ospăta, le turna în pahare vin, începând de la paharul care era pe masă înaintea pretendentului; acesta era semn către toți mesenii că ei îi place tânărul. Până într-o săptămână, începeau călțunăresele, care erau trei femei deștepte, să meargă cu părinții fetii prin târg, ca să cumpere cele trebuincioase, ramuri de brad, semn de sănătate și de bucurie, și lada nouă, semn de îmbelșugare și de căsnicie. La cununie veneau, ginerele și prietenii lui, călări, iar mireasa venea în car sau căruță, cu beteală de aur pe cap, semn de îmbogățire. Ginerele o primea la ușa bisericii, împreună cu fratele său de cruce, unul din cei mai buni amici ai lui; mergeau la icoane, se închinau, le sărutau, apoi treceau la masa cu cununiile, în mijlocul bisericii, nașul în dreapta, nașa în stânga le țineau lumânările la spate și începea sfânta slujbă, ocolindu-se masa în danțul lui Isaia, aruncându-se în biserică cofeturi și erau.
Intorcandu-se acasă, mireasa se așeza pe vatră, i se punea în cap un frâu de cal și ea se uita pe coș însus, ca și cum ar fi așteptat pe bărbatu-su să vie la masă, că bucatele sunt gata. Se puneau apoi cu toții
