având comandanți pe bravii coloneii Horvatski, Engel și I. Solomon. În acești doi ani, s-au împușcat, de către santinelele noastre, mai mulți călcători de hotare, precum și doi ofițeri de artilerie turcă, ce pluteau în susul Dunării cu munițiuni pe care voiau să le ducă prin cetăți. Ei s-au împotrivit santinelelor, trăgând și patru focuri asupra pichetașilor, aceștia au ripostat prin alte cinci-șase focuri și astfel au împușcat pe cei doi ofițeri. Pașa Silistrei a cerut să se facă anchetă în țară, dar a fost refuzat, răspunzându-i-se că chiar Excelența Sa, de s-ar fi purtat ca acei ofițeri ai săi, tot așa ar fi pătimit. Pașa a raportat la Țarigrad, și peste trei săptămâni domnul nostru a primit o scrisoare a vizirului, care îl poftea să ordone ca strejuirile dunărene să nu fie așa galantoane cu răspândirea gloanțelor, căci acei ofițeri erau trimiși, ca în toți anii, cu pulbere și munițiuni pe la cetățile iernatelor dunărene.
A doua calamitate este teribila vijelie, sau teribilul vârtej de furtună ce a trecut peste Capitala noastră, venind din Occident. Au fost dezvelite atunci cea mai mare parte din casele orașului, cum și întreaga Mitropolie. Aceasta a fost la anul 1821, când se aflau turcii aici; alte accidente nu s-au pricinuit.
A treia și cea mai mare calamitate a fost focul teribil ce a prefăcut în cenușă a patra parte din orașul nostru, centrul, cu prăvăliile pline de mărfuri, în ziua Sfintei învieri, anul 1847, la 12 ore, în miezul zilei. Iată cum s-a provocat incendiul și cum s-au petrecut lucrurile în vremea duratei focului.
În ziua aceea, după ce făcuserăm Sfânta înviere, începu o furtună teribilă în partea despre Craiova; un copil ce ședea în apropierea Sfântului Dimitrie, din strada Carol I, luând un pistol plin, al tatălui său, a mers în șopron, unde se ținea trăsura, ca să nu-i vază nimenea isprava, și a descărcat pistolul în tavanul șopronului. Podul, fiind plin de paie, au luat foc îndată șopronul și grajdul. Uraganul ce bătea dinspre Apus, fiind așa puternic, numaidecât s-a întins focul peste biserica Sfântul Dimitrie și peste casa dlui Niculcea. Astfel, toată partea dreaptă a Uliței Germane, astăzi strada Smârdan, a luat foc; de aci s-a întins incendiul în partea dreaptă a Lipscanilor, pe la Curtea Veche, pe la Bărăția, unde erau atâtea prăvălii, prin Covaci, plin de hanuri, pe la Sfântul Gheorghe și tot centrul, prin strada Rahtivanu, peste Sfânta Vineri, peste tot cuprinsul Lucacilor și peste toate stradele din spatele Lucacilor, până a ieșit pe bariera Vergului și a Iancului și a distrus
