vistierul din vechime, cum și Mitropolia, făcută de Constantin Brâncoveanu. Aceasta, după bătălia lui Leon Tomșa Vodă, la anul 1632, când se bătu prin bălțile și pădurile acelei localități de peste Dâmbovița cu aga Matei Basarab, care mai târziu deveni domn al țării, Și după ce birui pe aga Matei ordonă de se făcu o movilă peste mormintele celor căzuți în acea bătălie și aridică o cruce mare de Piatră, pe care se sapă toată acea întâmplare, și o înfipse drept monument peste acea măgură. Crucea este până în ziua de astăzi în curtea bisericei Slobozia, cu patronajul Sf. Gheorghe, aridicată de către acest domn, pe Calea Șerban Vodă astăzi.
Iar în ocolul orașului București, până în depărtare de un ceas sau două de Capitală, voiesc a descrie originea situațiunilor acelui spațiu, începând de la mănăstirea Văcărești, cea fondată de Nicolae Mavrocordat, la anul 1716, și pe care o avea fanariotul domn ca o cetățuie de apărarea sa contra temerei ce-i insufla boierii români și în care clocea scopurile sale cele mârșave și trădătoare, având și pe doamna sa în haremul pe locul unde a fost fondat și biserica suburbiei Foișorul. Acea citadelă, astăzi temniță, fu fondată pe moșia vechii familii a Văcăreștilor. De acolo, spre răsărit, este satul Popeștii, proprietatea vechei familii a Popeștilor, unde se găsește până astăzi o biserică ruinată, pentru care tradiția zice că un fiu de domn (trebuie să fie Alexandru cel Frumos) ar fi păstrat ascunsă, în acea biserică, pe o jună frumoasă pe care o iubea, și dovedindu-se aceasta, de atunci se află biserica părăsită; astăzi se numește la Culă, lângă Leordeni.
În ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau pășciunea, apoi este Spitalul de Ciumă, înființat de Alexandru Moruzi, la anul 1794, când era ciuma a mare. În dreptul acestui spital s-a înecat, în Dâmboviță, Vlad Vodă, luat în goană de tătari din câmpia Popeștilor. Dovadă despre aceasta există o măgură mare ce se vede la Cioplea, în dosul zalhanalei fostă a lui Hagi Moscu. Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, este mănăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608, de vornicul Cernica și jupâneasa lui, Cheajna, în ostroavele bălților apei Colintinei și în apropierea moșiei vechii familii a Dudescului; și între mănăstire și apa Dâmboviții a fost și o altă mănăstire de călugărițe, înființată de soția lui, jupâneasa Cheajna; amândouă fură dotate cu mari proprietăți. Iar acea de călugărițe fu într-o noapte călcată de tătari și maicile robite și hrăpite. De atunci s-a și
