primăvara anului 1822, s-a întors cu toată oștirea turcească în Silistra și fu avansat de sultan la gradul de pașă cu două tuiuri.
Să descriu acum primirea filantropică a refugiaților români la Brașov, la Făgăraș și la Sibiu.
Boierimea cea mare, împreună cu mitropolitul Dionisie Lupu și cu episcopii Argeșiu, Ilarion, și Rătescu de Buzău s-au așezat în Brașov. Dintre cei mari erau: banul Grigorie Brâncoveanul, vornicul Grigorie Băleanul, Nicolache și Iancu Văcărescu, Mihalache și Costache Corneștii, logofătul Iordache Filipescu, Al. Villara, Iancu și Alecu Filipescu, Grigore și Costache Ghica, Nicolăiță Filipescu și Al. Filipescu Drăsneanu, Alecu Racoviță și Manolache Florescu.
Erau ordine date de împăratul Austriei, Francisc cel Bătrân, ca bejenarilor din România să li se facă, de către autorități, cea mai frățească primire în toată Țara Austriei. Ceva mai mult, a numit polițai pentru pricinile românilor bejenari pe logofătul Iordache Florescu, făcându-i onoarea a-i da chiar jandarmerie și căprari nemțești sub ordinele sale, paj eră la poartă și dreptul de a judeca și de a aplana orice pricini între băjenarii refugiați; astfel, Florescu era deplin împuternicit polițai în Brașov.
Era apoi ordin dat ca grecilor compromiși în revoluție să li se facă cunoscut ca să se depărteze, în termen de o săptămână, mai înăuntru Transilvaniei, sau chiar să se întoarcă înapoi în Moldova și România, dându-li-se bani de cheltuială și pașapoarte. Astfel toți bejenarii au rămas mulțumiți, lăudând părinteasca îngrijire a bunul împărat austriac, din anul 1821.
Mitropolitul Dionisie Lupu, într-o zi de duminecă, invitând toată boierimea și autoritățile civile și militare austriece, a slujit un mare Te Beum în Biserica Grecească din cetatea Brașovului. Atunci, banul Grigorie Brâncoveanu a dăruit bisericii două moșii ce avea lângă Făgăraș, în Transilvania, anume Sâmbăta de Sus și Sâmbăta de Jos, ce-i rămăseseră de la Basarabi, strămoșii săi.
La acea biserică sunt și mormintele a câțiva din Brâncoveni. Astfel de fapte făceau virtuoșii noștri bătrâni boieri, a cărora lipsă dintre noi o plângem azi, toți cei ce i-am cunoscut.
Iată încă un fapt mare al foștilor boieri bătrâni:
Aflându-se în București că în Grecia se pregătește o revoluție pentru independența ei și că turcii au spânzurat în Țarigrad pe patriarhul
