mai întîiu cu o hăinuță de catifea, și după ce l’a ras și frezat coaforul, își începe toaleta. Are 10 perechi de foarfece și periuțe numai pentru unghii, 20 de perii spre a-și netezi părul.
La 12 este îmbrăcat. Birja ’l așteaptă, la scară; trece pe la Capșa de ia cîte-va aperitivuri și apoi se duce de-și ia dejunul în unul din birturile mai cu vază. Gustă din toate, nimic nu-i place ; pleacă înjurînd chelnerul și dîndu-i drept despăgubire doi lei bacșiș.
La 3, îl găsiți într’un salon, plînge la genunchele unei femei bătrîne — ai crede că este muma sa. Te-ai înșela ! Îi spune că o iubește, că ti’a înșelat-o nici odată. La 3 ½ îi cere 2000 de lei. Femeea îl ascultă și-i dă banii. ’I se și usucă lacrămile.
— Birjar la șosea ! Acolo a întîlnit trei sau patru femei frumoase. Se ia cu birja după una, pe urmă după alta. Nu salută pe nimeni; cleatină numai din cap.
La 5 se întoarce acasă. Vrea să citească dar îi este silă. Din Paul L. Courrier nu cunoaște de cît anecdota cu italianca,
