ai opiniunei publice, chiar asociați între dînșii, cu scopul efectuărei acestei grave operațiuni financiare.
Unii cerșetori, cîștigă aproximativ între 5 și 10 lei pe zi, iar cînd căldurile cele mari sosesc, cînd locuitorii cu dare de mînă se răspîndesc pe la Sinaia, Bușteni, Cîmpulung, Constanța sau alte localități, cerșetorii își strîng și ei papagalii, picioroangele, ochelarii albaștrii, cîrjile, și pleacă în vilegiatură, urmîndu’și meseria de vară, unii la munte, alții spre mare, după cerințele clientelei lor. Cînd publicul high-life se întoarce, cerșetorul reapare credincios la postul său.
Pentru a pune capăt acestei cerșetorii fără seamăn, Primăria dă, din cînd în cînd cîte-o ordonanță — singurul lucru pe care se milostivește să’l dea și dînsa cerșetorilor, fără a’și îngreuna budgetul. Atunci, ologul, jupuitul, damblagiul, dispar o săptămînă sau își strămută cîmpul operațiunelor în altă parte a orașului, și apoi revin acolo unde din tată în fiu, toată familia a exercitat cu așa mult succes inamovibila profesiune a cerșetoriei.
