precum vedeți, parlamentarismul are părțile lui cele bune...
Dar aceste cugetări le făceam așa în mine, de la locul meu, în tăcere, pentru că de felul meu sunt liniștit, nu’mi place gălăgia.
Îmi văz... adică îmi vedeam de treabă... pentru că acum nu mai sunt deputat... am demisionat.
Nădăjduesc că nu mi se va primi demisia, dar de o cam dată nu mai sunt deputat, sunt demisionat irevocabil pînă mîine.
Așa dar, îmi vedeam de treaba mea regulat. Pot să spue toți secretarii că n’am lipsit nici-odată de la apelul nominal... Am plecat adesea pe urmă, nu zic ba... dar n’am lipsit nici-odată de la apelul nominal... înțelegeți ce greu îmi vine acum.
De trei luni de cînd s’au deschis Camerile, se tot ținea de mine un cîrd de deputați ca să vorbesc.
Cînd vorbea cîte un deputat, aveam și eu obiceiul să vorbesc dinpreună cu toți... dar ei se țineau de mine ca să vorbesc
