în contra beției (1815); Anul cel mănos (1820), poemă didactică. Istoria lui Sofro-nim /i Harileî, în versuri (1821). Afară de acestea, după moartea sa, an remas și alte scrieri ne tipărite, între cari se scie Eneida I11I Virgiliu, și părți din ‘Bucolicele lui Vir-giliu.
Artachino (Constantin).—Pictor, născut la Giurgiu în 1870. Freqnentând mal întâiu școala comercială, a intrat în 1886 la școala de bele-arte din Bucuresci, și isprăvind aici cursurile, s’a dus la Paris, unde lucră în atelierul Julien. De aici trimitea primele sale tablouri la salonul din Bucn-rescl. Dintre pânzele I11I mal cunoscute sunt: Byblis preschimbată în isvor, Țiganul rîzend, Portretul d-nel C... Colț de Atelier.
Arsachi (Apostol).—Doctor, bărbat politic, de origină elenă, născut în Epirîi la 1789 încetat din viață în Bucuresci la Decembre 1869.
Venit în țară ca medic, dnpe ce îșl terminase studiile în străinătate, a fost consilierul intim al domnitorilor cari s’au succedat în Muntenia de la 1830 până la 1860 și a fost secretar de stat sub Vodă Alexandru Ghica și Alexandru Cnza. La 1849 în timpul ocupațiunel rusești el a fost secretarul intim al generalului Dnhamel; ales în mal multe rânduri deputat a făcut parte din Ministerul de sub presidenția lui Barbu Ca-targiu ca ministru de externe și ad-interim la control de la 22 Ianuarie 1861 până la 8 Iunin din acelaș an.
La această epocă Arsaki ia președenția consiliului de miniștrii dar nu o ține de cât 16 zile și apoi demisionează și se retrage din politică.
Asaky (Gheorghe).— Literator, născut la 1788 Martie t în comuna Herța (Dorohoiu) încetat din viață în Iași la 1869 Noem-brie 12.
Studiile sale le-a făcnt în Lemberg, Vi-cua și Roma, ocupându-se mal cu seamă cu matematica, ingineria și istoria. întors în țară la 1812 el deschise un curs de inginerie in limba romănă la școala grecească din Iași, unde predă lecținm 5 ani, întocmindu-șl singur toate tractatele de trebuință. In 1817 organiză nn teatru de diletanțî în casele hatmanului Costachi Ghica, primul teatru român în Moldova; pentru acest teatru scrise
și prelncră mal multe piese. In 1820, voind să ridice seminarul de la Socola întemeiat de me-tropolitul Veniamin Costache, aduse din Ardeal ca profesor pe Vasile Pop, Ioan Cos-tea, Vasile Fabian Bob și Ioan Manfi, cari funcționară până la începutul Eteriel din 1821. După potolirea Eteriel, noul domn al Moldovei Ioan Stnrza, trimise pe Asaki ca representant al țerei la Viena. Aici rămase el timp de 5 ani. Intorcendu-se în țară înființă la S-ții Trel-Ierarchi în Iași o școală primară, lina normală și nn gimnasin. In urma păcii de la Adrianopole (1829) Asaky fu chemat în comisiunea pentru redactarea Regulamentului organic, și după intrarea în vigoare a acestui regulament el fu numit «referendar» (director) al Eforiei școalelor din Moldova, în care calitate func-ționă cu un zel deosebit până la 1849. Cu stăruințele Ini se inaugurează în 1835 în Iași Academia Mihăileană, numită ast-fel după domnitorul de atunci Mihail Sturza (1834 — 1848). La 1841 el înființează o școală de arte tot în Iași. De asemenea în urma stăruințelor lui, se trimit tineri la învățătură în străinătate. După ce fu Ministru de Externe la Iași în 1856, Asaky se retrase din viața publică și trăi isolat, ocnpândn-se cu literatura, până la moartea sa. El a publicat: Harpa română versuri, (Iași, 1832); Poesii, (Iași, 1836 și 1854); Fabule,versuite, (Iași, 1844 și 1862); Nuvele istorice ale României, (Iași 1867) ; Calendare (din 1840 până 1867) etc. Pentru teatru, prelucră și compuse piesele : Mirtil si Cloe, Lapeirys (după Kotzebne), Norma (după Romani), Păstorița Carpaților, (idilă, Iași 1850), Țiganii, (idilă cu cântece, Iași, 1856), Elena Dragoț, Petre Rctreț, Turnul lui ‘Butu, Voi-chița, (toate drame originale, Iași, 1863). Pe lângă toate acestea, Asaky este întemeietorul presei române în Moldova. In 1829 el începu a scoate la iveală foaia politică și literară Albina românească, care trăi până la 1850. Intre- 1850—1859 publică Galeta de Moldova, iar mal târziu «Patria»'» (1859 —1860). Afară de acestea: Icoana lumii (1840 — 41) și Spicuitorul (1841 până la 1842).
Un comitet pus sub presidenția Mitropolitului Moldovei a ridicat în 1890 prin sub-scripțiune publică, un monumenț în memoria lin Asaky, la Iași.
Asaky (Gheorghe).— Medic, profesor,
