Era renumit mal ales ca mamos.
Păstrând o dragoste adâncă țărei sale, a jertfit întreaga sa avere pentru causa libe-rărei politice a Bulgariei, unde s’a întors după resbel, chemat fiind de principele Bat-temberg care ’I a încredințat portofoliul In-strucțiunel publice.
Aurelian (Petre S.)— Agronom, economist, născut în Slatina la 12 Decembre 1833. A făcut studiile primare în Slatina, liceul și dreptul în BucurescI, iar agronomia și științele politice în Francia și Italia. A ocupat timp îndelungat direcția școaleî centrale de agricultură de la Pantelimon și Herestreu, și e profesor de economie politică la școala de poduri și șosele până în present.
Membru al Academiei române, al socie-tăței de Economie politică din Paris, Aurelian a fost Ministru al Lucrărilor Publice de la 1877 la 1878 și Ministru al Cultelor de la 1882 la 1884 în cabinetul Ion Bră-tianu. La 1895 a fost ales președinte al Camerei. In anul următor 21 Nov. 96, a luat Preșidenția Consiliului de Miniștri și portofoliul Domeniilot până la 1897 Martie 31 când a demisionat lăsând succesiunea cabinetului d-lul Sturdza.
Principalele sale scrieri sunt: Țara noastră, Bucovina, Notices sur la Roumanie (în colaborare ,cu A. Odobescu), Elemente de economie politică, Catehismul economiei politice, Manual de agiuultură, Starea economică a României m secolul al 18-a, Cum se poate fonda industria în România, Politica noastră vamală.
In colaborare cu D-nu Gr. Stefănescu a condus Revista sciințijică de la 1870 la 1882; și apoi revista Economia Națională, care apare și în present. Avram (Iancu).—Vezi Iancu Avram.
Axente Sever (Ioan). — Fost prefect la 1848/9; născut la 3/15 Aprilie 1821 în Frâua (Transilvania); a studiat în Blaj și Sibiu. La 1842 (p primit în seminarul clerical din Blaj, pe care însă la 1845, J’a părăsit și la 1847 a trecut în România ca profesor de limbe latină și română. La 1848 luă parte activă la mișcările revoluționare, fu numit comisar de propagandă în județul Ilfov, și în urmă trimis cu Aron Florian la Craiova pentru organisarea județului care nu voia să recunoască guvernul provisor. Axente reîntors în Transylvania a luat parte activă la adunarea din 11 Sept. în Or-lat, de unde în ziua următoare pleacă cu o ceată de 200 cetățeni la a 3-a adunare de la Blaj. După proclamarea aftnăril generale, Axente luă parte principală la organisarea gloatelor -române și la apărarea eroică a Munților Apuseni și a fortărețe! Alba Iulia în 1849. Restabilită ordinea în țară, înainte de depunerea armelor, Axente încearcă formarea și organisarea unu! escadron stabil de cavalerie, dar fără succes. Abia așezat în Cenade, în urma denunțărilor ce erau la ordinea zilei, fu arestat, dus la Sibiu și supus unu! interogator pentru ascundere de arme, incendiarea Aiudulu! și altele, dar, dovedit nevinovat, după 30 zile fu pus în iibertate. Axente ocupă diferite slujbe iar după retragerea sa din servițiul Statului luă parte activă la mal multe acțiuni politice-naționale și la mișcările culturale ale Românilor din Transilvania. In present trăesce retras la Brașov.
B
Babeșiu (Aurel). — Doctor în filosofie, chimist, fiul prim-născut al lui Vincențiu Babeșiu ; născut în Viena 1853, și-a început studiile în Viena și le-a terminat la universitatea și politechnicul din Budapesta. Chimia a studiat’o în ’Heidelberg, în laboratorul celebrului Bunsen; a trecut în România în 1884, unde ocupă postul de pro
fesor la școala veterinară superioară și de șef al lucrărilor chimice în institutul de bactereologie. S’a distins mal cu seamă prin lucrările sale asupra apel de băut și prin cele de pe terenul tocsicelor bacteriene.
Babesșiti (Vincențiu). — Membru al Academie! Române din BucurescI, născut la
