— Lasă că scriu eu Porției... Bonsoir dragă.
După ce Generalul și Porția eșiră, Ana se sculă de unde ședea și veni lângă tânăr.
Ii puse amândouă mânile pe umeri și se plecă binișor spre dânsul. Cum însă și el o luase de mijloc ea îi desfăcu brațele de după talie, i le așeză pe masă și se uită lung în ochii lui, tremurând:
— Unde ai fost aseară, de n’ai venit ?
— Ne-am plimbat.
— Nu spui adevărul !
— Ba tot adevărul.
— Și după ce v’ați plimbat, unde ai fost ?
— Asta-i altă întrebare... Iar ne-am plimbat.
Ana se uita la dânsul, cu ochii aprinși de răutate;
— Nu știi nici cel puțin să minți bine.
— Nu. Și nici nu țiu.
Ea se așezase din nou jos și urmă a se uita la dânsul țintă, mișcând nervos din vârful piciorului:
— Dacă glumești, gluma e de rău gust.
De ce nu spui că ai fost acasă?
— Fiindcă n’am fost acasă.
— Atunci unde ai fost ?
— M’am plimbat.
— Pe unde ?
— A venit Generalul la mine și am e
