directorele și redactorele acestui ziar liberale»; combate pe un «mareșale franceze, o creatură imperiale, care n-are nici o idee geniale și nici-un avânt naționale»; admiră din contra pe un «admirale engleze pentru convingerea-i constituționale»; este «inimic mortale al unui regime personale și fatale». «E iust, vrea iustiție!»... Apoi în ajunul răsboiului, face apel «la cetățiani, la sătiani, pompiari, oficiari, serginți, etc.»... să nu uite că: «unei națiuni snervate, speriința ne spune, trebue să i se stragă sânge!».
Urme de influența acestui jargon baroc ne-au mai rămas astăzi doar pe biletele, pe scriptele și pe edificiile Băncei noastre. Peste tot se scrie «Banca Naționale» — este ultimul omaj, destul de ieftin de altminteri, pe cari îl fac foștii săi discipoli, dd. Costinescu și Carada, micilor manii ale marelui om.
Tot Rosetti a inventat și chenarul negru la gazetă pentru ocaziunile de «profund doliu naționale». Când s-a votat prima convenție cu Austro-Ungaria, «Românul», cernit de jur împrejur, începea astfel:
«Astăzi s-a împlântat cuțitul în sânul României, iar cadavrul ei sângerând s-a aruncat la picioarele comitelui Andrassy...».
Tot Rosetti a inventat și Plevna internă, adică cetatea Reacțiunii.
Rosetti avea, ca artist, mai multă pasiune de paradă democratică decât convingere de principiile democratice. Ca ministru, combate adesea actele propriului său guvern prin ziarul al cărui «directore» nu încetează niciodată a fi. Ministru de culte, dă circulară către primari, prin care le spune că, fără învățătură, poporul nu poate face progres, și deci trebuește un «sacrificiu reale pentru a avea o școală naționale și liberale». Circulara începe așa:
«Frate Primare, luminează-te și vei fi!.. și, la sfârșit, în loc de banala formulă: «Primiți, d-le primar, asigurarea, etc...» închee cu: «Primește o strângere de mână de la al tău frate, Ministrul cultelor etc....».
Dar unde activitatea lui, în afară de orice ghidușie, a fost în adevăr eminentă, a fost la prezidența Camerei.
Mult glumiseră liberalii pe socoteala prințului Dimitrie
