Pagină:Literatură și știință - Volumul I (1893).pdf/253

---

 

ÎNAINTE…

Celuĭ ce predică ’n pustiŭ
Și ’n jurul luĭ tovarășĭ n’are,
Trăiască-ĭ numele luĭ viŭ
Căcĭ tristă-ĭ munca luĭ, și mare.

Cînd glasul tăŭ răsunător
Și cald în inime străbate,
Nu-ĭ greŭ a fi Mîntuitor,
Căcĭ ceasul de trezire bate.

Dar să lucrezĭ, nebănuind
Izbînda stăruințiĭ tale,
Să uițĭ prieteniĭ zîmbind
Și brațul tăŭ să tae cale!…

Răbdare, ’n noapte muncitorĭ,
Profețĭ cu ochĭ de foc, răbdare:
Lumina falnicilor zorĭ, —
Acum saŭ maĭ tîrziŭ, răsare.

N. IORGA.

 

 

---