noastră vedem faza cea nouă? Ieĭ bine, ghibăciea omenească a putut rezolvi această problemă, statornicind adevărul: că formele, ce aŭ fost odată, lasă urme adîncĭ în sufletul omuluĭ; complectînd acest adevăr prin altul: că urmașiĭ moștenesc de la părințĭ nu numaĭ formele organice, dar chiar și obiceĭurile, pe cari de la o vreme nicĭ nu le maĭ înțeleg ce însemnează, dar pe cari le țin cu sfințeniea omuluĭ incult; și închĭegind, pe baza acestor adevărurĭ, tot materialul adunat, ghibăciea omenească a ajuns să ne arate, ca într’o carte deschisă, cu slove clare, evoluțiea formelor familiale.
Treĭ sînt maĭ cu samă izvoarele cari aŭ procurat materialul de studiŭ:
a) Întăĭŭ sînt dovezile etnologice, anume: studiul familieĭ la diferite triburĭ selbatice și barbare de a-zĭ; de oare ce ĭe lucru deplin dovedit că: în general neamurile aŭ trecut prin acelea-șĭ faze; anume, începînd cu selbătăciea, aŭ trecut la bărbărie, și apoi la civilizație[1]. Dacă ar socotì cine-va că
- ↑ Fiind vorba despre sălbătăcie și bărbărie, vom aretà aice clasificarea luĭ Morgan:
I. Oameniĭ aŭ început cu selbătăciea, care se împarte în treĭ trepte: a) Treapta de jos: Oameniĭ trăieaŭ, cel puțin în parte, pe copacĭ, în pădurile tropicale saŭ aproape tropicale; se hrăneaŭ cu fructe, nucĭ, rădăcinĭ. În accastă perioadă s’a format limba articulată. Nu se maĭ află acum; nicĭ ceĭ vechĭ nu ne vorbesc că s’ar fi aflat pe vremea lor oamenĭ pe această treaptă de dezvoltare. b) Treapta de mijloc: începe cu întrebuințarea peștilor ca hrană (precum și a racilor, a scoicilor, și altor animale de apă), precum și cu născocirea foculuĭ; fără foc peștele nu putea fi o hrană cum se cade. În această perioadă s’aŭ întins oameniĭ de-alungul țermurilor măreĭ și a rîurilor. Așà zisele unelte paleolitice (de piatră cĭoplită, dar neșlefuită) sînt de la oameniĭ de pe această treaptă. Prin ajutorul foculuĭ, aŭ izbutit să se hrănească cu rădăcinĭ făinoase coapte ’n spuză. Lancea și măciuca le-a ușurat vînatul, dar n’aŭ fost pe pămînt popoare numaĭ și numaĭ de vînătorĭ. Din pricina nesiguranțeĭ hraneĭ se începe, în această perioadă, antropofagiea; Australieniĭ și mulțĭ Polinezienĭ sînt și a-zĭ pe această treaptă de dezvoltare. c) Treapta de sus începe cu născocirea arculuĭ și săgețeĭ, cari ușurează vînatul, și însamnă mare progres în agerimea mințeĭ. Pe această treaptă aflăm formarea de sate, vase și unelte de lemn, împletiturĭ (fără stative, războĭŭ de țesut) și țesătură cu mîna, unelte și arme de pĭatră șlefuită, luntrĭ din copacĭ scobițĭ cu securea și prin foc, une locurĭ grinzĭ și scîndurĭ pentru durat casa. Pe treapta aceasta ĭeraŭ triburile atapskice, de pe lîngă baia Hudson, cele din valea fluviuluĭ Columbiea, și unele triburĭ de pe lîngă țărmurile Americeĭ de Nord și de Sud.
II. A doua perioadă mare ĭe barbaria. a) Treapta de jos începe cu născocirea olărieĭ și ține, în America, până la cultivarea plantelor în grădinĭ cu irigație, și întrebuințarea pĭetreĭ și a cărămideĭ pentru clădit, ĭear în
