sînt[1]. Asemenea fapte sînt foarte multe în obiceiurile de la nunțĭ, naștere, înmormîntare, etc. Aceste fapte a-zĭ nu maĭ aŭ nicĭ un rost, dar s’aŭ păstrat, fiind lucru constatat că formele, o-dată înrădăcinate, țin și după ce fondul vechĭŭ a pĭerit saŭ s’a schimbat. A da exemple, ar fi de prisos, de alt-felĭŭ cititoriĭ le vor vedeà destule în astă serie de articole. A-zĭ, cînd acestea nu maĭ aŭ fond, aŭ rămas ca forme; dar, îndată ce analizăm, cît putință ĭe, psihicul selbateculuĭ, vedem rațiunea lor. Asemenea fapte de supravĭețuire aŭ călăuzit pe Morgan pentru a descoperi formele vechĭ familiale.
c) Al treĭlea izvor ĭeste cercetarea religiilor. Zeiĭ aŭ păstrat obiceĭurile vechĭ părăsite de mult de oamenĭ. Ceea ce nu se maĭ învoĭește oamenilor, li-ĭ învoit zeilor.
Ⅰ
FAMILIEA PROMISCUĂ
Omenirea pe treapta cea maĭ de jos a selbăticieĭ, cînd încă nu se deosebise din celelante animale, trăieà în grupe, pe care le putem numi horde. Acestea se compuneaŭ din bărbațĭ, femeĭ și copiĭ, vĭețuind împreună. Hrana lor ĭera: fructe, rădăcinĭ, ce-và vînat și maĭ ales pește. Nu aveaŭ animale domestice, poate afară de cînĭ. Din pricina moduluĭ de hrană, horda nu puteà cuprinde maĭ mult de patru-zecĭ orĭ cincĭ-zecĭ de inșĭ. Dar această hordă ĭe ca un singur individ cu cincĭ-zecĭ de capete, o sută de mînĭ și cu o sută de picĭoare, care lucrează ca o individualitate: urieșiĭ din miturile grece, fiĭ aĭ Geeĭ și aĭ luĭ Uranus, cu cîte-o sută de mînĭ și de picĭoare, cu cîte cincĭ-zecĭ de capete, sînt numaĭ amintirea schimonosită despre asemenea horde. Despre aceștĭ urieșĭ ne spune mitologiea că sînt maĭ vechĭ decît Joĭe și ceĭlanțĭ doĭ-spre-zecĭ zeĭ aĭ Olimpuluĭ. Pe aceste grupe socieale ni le dovedesc și miturile biblice. Aceste grupe ni se înfățișază ca ermafrodițĭ, ceea ce încă dovedește și arheologiea, care ne dă la selbatecĭ și la Haldeĭ idolĭ dupli: un bărbat și o femeie lipițĭ pe o lature pănă la șold[2].
- ↑ Vezĭ maĭ departe exemple interpretate despre aceste faits de survivance.
- ↑ Bibliea zice într’un loc: «bărbat și femeĭe l’a făcut pe dînsul.» Talmudiștiĭ zic că pe Adam l’a făcut D-zeŭ uriaș și numaĭ după rugămintea îngerilor l’a micșorat. În mitul luĭ Adam se maĭ spune: că ĭeĭ umblaŭ goĭ și se hrăneaŭ din fructe: o amintire din cea dintâĭŭ treaptă a omenireĭ. Așa că Elohim, care-a făcut pe Adam, ar însemnà o hordă primitivă, Elohimiĭ (ceĭ
