Pagină:Literatură și știință - Volumul I (1893).pdf/464

Această pagină nu a fost verificată
154
Sofiea Nădejde

bine ĭeraŭ despoĭețĭ! Acestea, și multe alte cauze cereaŭ o schimbare. Răsturnarea descendențeĭ de pe mamă, ca temelie a gințeĭ, n’a fost tocmaĭ grea; acest lucru îl vedem petrecîndu-se subt ochiĭ noștri la multe triburĭ de Indienĭ din America. Ieată ce zice Engels: «Pentru această revoluție, una din cele maĭ însemnate prin care a trecut omenirea, nu ĭerà nevoĭe să atingă nicĭ pe unul din membriĭ în vieață aĭ gințeĭ vechĭ. Toțĭ rămăneaŭ cum fuseseră; ĭerà destul să se hotărască numaĭ că: pe viitoriŭ copiiĭ să facă parte din ginta bărbaților.» La Șavniĭ, Miamiĭ și Delawariĭ din America de nord s’a luat obiceiul de a da la copiĭ nume obișnuite în ginta taților, pentru a le da dreptul de a-l moștenì. Totu-șĭ, cînd maĭ tîrziŭ bărbațiĭ, mergînd tot maĭ departe, aŭ despoĭeat pe femeĭ de starea lor privilegĭată și aŭ luat pentru dînșiĭ tot feliul de privilegiĭ, societatea a fost sîngerată de groaznice crime și răzbunărĭ.

Schimbarea gințeĭ, care cuprindeà pe coborîtoriĭ și coborîtoarele din aceea-șĭ mamă comună, în ginta, care cuprindea numaĭ pe urmașiĭ unuĭ strămoș, aduce căderea femeeĭ. Bărbatul începe a fi a-tot-puternic, și în casă ca și în afară; de asta se folosesc bărbațiĭ pentru a întemeĭeà familiea patriarhală.

Caracteristica acesteĭ familiĭ nu-ĭ atît poligamiea, cît organizarea unuĭ număr de inșĭ liberĭ și de inșĭ neliberĭ într’o familie subt autoritatea capuluĭ de familie. La Semițĭ acest șef are maĭ multe femeĭ; ceĭ ce atîrnă de dînsul aŭ și ĭeĭ femeĭ, dar numaĭ cîte una. Astă organizare avea de scop pașterea și îngrijirea turmelor pe o întindere mărginită. Așa ne descrie Morgan familiea patriarhală. Patriarhul are asupra supușilor săĭ — între care și femeile și copiiĭ — drept de moarte și de vieață, drept de care adesea uzează și abuzează. Și lucrurile se potrivesc ca niște verigĭ bine chibzuite: bărbatul acuma ĭe stăpîn și a-tot-puternic, are să lase o moștenire, ĭel a adus o străină în gintă și a făcut’o părtașă la cultul strămoșilor luĭ[1], dar în schimb ĭel vrea să fie sigur de urmașĭ, nu vrea să introducă semință străină în ginta luĭ, și pentru acest scop nu va cruțà nemic; femeile sînt păzite, închise și cea dovedită de necredință va puteà fi ucisă. Știm că la Evreĭ femeea necredincioasă ĭerà ucisă cu pĭetre.


  1. Trebuie să spunem că omenirea făcuse oare-cari progrese în metafizică la această epocă.