Ⅵ
FAMILIEA MONOGAMĂ
Aceasta șĭ-a luat naștere, cel puțin la Arienĭ și Semițĭ, din familiea patriarcală. Aiurea s’a format din familiea păreche.
Căderea familieĭ patriarhale a venit din multe pricinĭ, dar maĭ ales din pricina schimbăreĭ moduluĭ de producere, precum și din grămădirea de prea mulțĭ inșĭ, cît și din nevoĭe. Cîtă vreme turmele și producțiea locală ajungeà, această grupă familială ĭerà legată prin interese economice; cînd înse pășunele ajung tot maĭ puține, din pricina desimeĭ de populație, ĭear pămîntul de lucrat tot maĭ secătuit și maĭ nerodnic, această grupă se desface pe zi ce merge. Și ast-feliŭ proprietatea individuală ajută la formarea familieĭ monogame, bazate tot numaĭ pe interes. La început familiea patriarhală ĭerà foarte în armonie cu proprietatea comunistă: turmele, cum am zis, cereaŭ brațe, și cu cît ĭerau maĭ mulțĭ în familie, interesațĭ direct, cu atîta averea creștea; tot așà maĭ tîrziŭ cînd încep despăduririle, cînd agricultura ĭea oare care avînt, cînd pentru a face un loc bun de arat trebuĭe muncă grea: cu cît ĭerau maĭ mulțĭ membri într’o familie cu atîta munca ĭerà maĭ spornică și locul maĭ ușor despădurit. Cînd înse cu vremea aceste interese se pĭerd, numaĭ ĭe nicĭ un ciment care să lege pe membriĭ familieĭ patriarhale: din contra discordiea și neînțelegerea cresc și ĭeau proporțiĭ marĭ, nefiind stăpînite de un interes comun. Familiea individuală începe a se aretà în toată puterea ĭeĭ.
Monogamiea a făcut mare progres și cu intrarea germanilor în istorie, de oare ce ĭeĭ nu ĭeșiseră încă de mult din familiea păreche și prin urmare din matriarcat. Așà că putem zice că germaniĭ cucerind imperiul roman aŭ înnălțat starea femeeĭ, în familiea monogamă.
Dacă analizăm evoluțiea căsătorieĭ în privința sentimentelor, vedem că temeliea a fost totdeauna interesul orĭ datoriea; în căsătoriea grupă femeea ĭerà prin naștere soțiea tuturor bărbaților din tribul cu care căsătoriea ĭerà slobodă; în căsătoriea păreche, femeea nu ĭerà de obiceĭŭ întrebată, mamele făceau căsătoriile fără a întrebà pe fete sau flăcăĭ, și tocmai faptul că se desfăceau căsătoriile lesne arată că nu se ajunsese la vre-o statornicie de sentimente. Caprițiile trecătoare ĭeraŭ numaĭ germeniĭ din care maĭ tîrziŭ aveà să ĭeasă căsătoriea bazată
