afară, fiind mai lat decât naosul. Absida principală are forma exterioară a unui dodecagon neregulat; iar absidele laterale formează un poligon neregulat cu patrusprezece laturi.
La bază clădirea repauzează pe un soclu puternic, despărțit de partea superioară prin niște zimți formați din un șir de cărămidă dispusă în colturi, ca dinții de ferestreu.
Intreaga clădire este împărțită, numai pe dinafară, printr’un brâu orizontal așezat cam la înălțimea nașterii bolților. Această despărțire exterioară ar presupune o dispoziție interioară în două caturi, care nu există însă. Brâul, destul de lat în cazul de față, este compus dintr’un rând de cărămizi dispuse în dinți de ferestreu și un ciubuc întreit deasupra.
Partea inferioară a fațadei e împodobită cu arcade oarbe, alcătuite de un dublu ciubuc în relief, după modelul așà de respândit la noi. Partea superioară a fațadei prezintă o înfățișare osebită. Arcadele mult mai mici se cobor până la brâu numai din două în două; celelalte sunt întrerupte ceva mai jos de nascerea arcurilor.
Cornișa se compune dintr’un ciubuc și deasupra lui patru rânduri de cărămizi, alternativ așezate pe lat și în dinți de ferăstrău.
Această dispoziție, frecuentă de altfel și la alte monumente, se regăsește și la cornișa și la arcaturile turlei bisericei noastre.
Proporțiile bisericei sunt următoarele: Lungimea d’asupra soclului e de 21,30 m. fără pridvor, iar 26,60 m. cu pridvor. Lărgimea exterioară, tot d’asupra soclului, e de 11,10 m. Inălțimea dela pământ până d’asupra cornișei
24
