Ce curioase par grapele de pomi din jurul slației următoare! încercări de cultură a ogoarelor. Un stol de rându-fiele învie cerul. Rio Grande, vastă apă ca a Siretiului, întreține această trezire a puterilor, pănă acum înțepenite, ale naturii. Dincolo de pod, o pădure întreagă a răsărit. Ape stătătoare pătează câmpul. Sânt sămănături proaspete și căpițe de fân lângă ferme. Te simți iar între oameni.
Case mai mari, cu terasă, în stil indian. E Albuquerque, capitala unui întreg Ținut și orașul în care un vestit Mu-seu concentrează tcsaurele artei indiene. In sus e regiunea Taos, una din cele mai caracteristice pentrru vechea civilisație aborigenă. Fără a mai socoti marile deposite de petrol din vecinul Texas, „Texasoo”.
însăși gara orașului măricel e în stilul local, lungă zidire cu arcade, purtând turnulețe ca de porumbar, cu acele ferestruici pătrate care, aici, se pun și la biserici. Totul de coloarea pământului nears din care se face lotul.
In fața unui bazar — și de spoliile Misiunilor — unde lucrează meșteri indigeni cu familiile lor împreună — și aceiași copii cari se învârt și Se târăsc în jurul lor, privind pe străini cu ochii lor mari negri uimiți—, așteaptă femeile învinșilor. Cincbite la pământ ca morții în vechile lor 'rociminte, acoperite cu șalul, mute când nu e vorba de a spune în câteva cuvinte prețul olăriei pe care o pre-sinlâ spre vânzare, oale și ulcioâre, smălțuite și nesmăl-țuiie, păsări roșii cu puchiței albi, și, pe lângă dânsa, arce cu aspre coloraturi capricioase. Unele fețe au o mare nobleță și copiii, cu totul albi, sânt deosebit de drăgălași. Femei bătrâne câ ochii întunecați și lungile șuvițe de tare păr alb. Un impresionant moșneag cu fața arată în toate sensurile de vrâsta, dar cu ochii mici liniștiți, clari. In vulgara noastră îmbulzeai! par cu toții niște figuri iero-tice, nereale, fara viață, menind o vraja de veacuri, pe propileele umile ale unui misterios templu de întunerec și de eternitate.
